"Daca vrei sa trezesti intreaga omenire, atunci trezeste-te tu pe de-a-ntregul; daca vrei sa elimini suferinta din lume, atunci elimina tot ce este intunecat si negativ in tine.
Cu adevarat, cel mai mare dar pe care il ai de oferit este propria ta transformare!"

Lao Tzu

vineri, 29 august 2014

Suveranitatea personală

Al Patruzeci şi Şaptelea Mesaj

Suveranitatea personală

"Secretul pentru a trăi magie şi miracole, în viaţă, rezidă în nivelul de îngăduinţă şi deschidere, precum şi în vibraţia luminoasă, pură şi focalizată, pe care o oferiţi realităţii voastre. Întrucât procesul de manifestare are un caracter curent în viaţa fiinţelor umane, cheia reamintirii este a observa unde vă concentraţi gândurile şi atenţia, din perspectivă vibraţională.
Acest proces de observaţie va arăta, în mod clar, cu precizie, care a fost obiectul atenţiei, dar şi vibraţia emoţională investită, revărsată asupra realităţii. Majoritatea oamenilor se preocupă de ceea ce nu doresc să se ivească sau să se petreacă în propria viaţă şi realitate, mai degrabă decât să se concentreze asupra derulării încântătoare, delicioase, a visurilor şi obiectivelor personale. Prin intermediul acestui proces de manifestare, fiecare fiinţă umană îşi creează propriile experienţe şi îşi atrage ceea ce menţine şi întreţine în câmpul său vibraţional.

Reţeaua conştiinţei de masă conţine tiparele fricii, îngrijorării, tensiunii psihice şi neputinţei. Este o dovadă de evoluţie, din partea fiecărei fiinţe umane, să recunoască faptul că această reţea nu o caracterizează şi nu îi aparţine. Această reţea a mărginirii, limitărilor, a temerilor, a neîncrederii şi neputinţei nu este decât o parte a matricei holojocului planetar. Pur şi simplu, doar atât.

O dată ce oamenii vor fi recunoscut, la nivel individual, această iluzie, aceste credinţe programate, ei vor reuşi, în mod conştient, să facă saltul pe un nivel superior de conştiinţă, pentru a crea şi facilita un rezultat diferit. Fiecare om este o fiinţă stelară multidimensională, înzestrată cu abilitatea fantastică, uluitoare, de a-şi modela şi sculpta propria existenţă.

În cadrul holojocului de pe planeta voastră, oamenilor li s-a spus că sunt la discreţia evenimentelor; de asemenea, că nu au posibilitatea şi că nu sunt înzestraţi cu abilităţile de a-şi schimba soarta. În schimb, au fost deprinşi să vibreze, să susţină tiparul şi să nutrească gândurile/emoţiile de nevrednicie, neputinţă, lipsă şi frică. Omenirea este rareori învăţată sau ajutată să conştientizeze formidabila sa valoare, prestanţă, precum şi omnipotenţa sa, puterea de care dispune, pentru a transpune în realitate şi a manifesta viziunea sa cea mai înaltă şi visul său suprem.

Toate acestea se schimbă, se transformă, în virtutea evoluţiei spiritului uman care se trezeşte. Fiecare dintre voi este martor al acestei prefaceri şi al acestei schimbări de perspectivă asupra propriei realităţi. Rând pe rând, fiece fiinţă umană îşi asumă măiestria, îşi revendică autoritatea şi păşeşte în suveranitatea personală. Oamenii recunosc adevărul că sunt demni de încredere, că deţin puterea de a schimba semnificativ ceea ce trăiesc, în decursul existenţei de zi cu zi. Bucuria, recunoştinţa şi aprecierea sunt cheile pentru a accesa această putere. Totul rezidă in vibraţii. "


By: Mihail Dan

miercuri, 27 august 2014

LEGILE LUI ZAMOLXE

”LEGILE LUI ZAMOLXE”...de acum 6000 de ani sunt valabile si azi...dupa aceste legi a fost facut ''CORANUL'' si mai apoi ''BIBLIA''


 
nature_16
    1. Dincolo de curgerea timpului si de cugetarea zeilor, este Focul cel Viu si Vesnic, din care vin toate si prin care fiintează toate cele ce sunt. Totul si nimicul sunt suflarea Sa, golul si plinul sunt mainile Sale, miscarea si nemiscarea sunt picioarele Sale, nicaieri si peste tot este mijlocul Sau, iar chipul Sau este lumina. Nimic nu este faptuit fara de lumina si tot ce vine  din lumina prinde viata si ia faptura.

      2. Precum fulgerul aduce lumina si din lumină tunetul si focul ce se revarsa , asa este si gandul omului, el trece in vorba omului si apoi in fapta sa. Deci, ia aminte la asta, caci pana la focul ce arde trebuie sa fie o lumina si un tunet. Lumina omului este gandul sau si aceasta este averea sa cea mai de pret. Lumina prinde putere prin cuvant, iar vointa omului aprinde focul prin care se faptuiesc toate cele ce sunt in jurul sau.

    3. Fii ca muntele cel semet si ridica a ta lumina mai presus de cele ce te inconjoara. Nu uita ca aceiasi pasi ii faci in varful muntelui ca si in josul sau, acelasi aer este sus ca si jos, la fel creste copacul in varf de munte ca si in josul sau, la fel lumineaza soarele piscul cel semet ca si pamantul cel neted.
nature_18
     4. Fii cumpatat ca pamantul si nu vei duce lipsa de nimic. Creanga prea plina de rod este mai repede franta de vant, samanta prea adanca nu razbate si prea multa apa ii stinge suflarea.
     5. Ia aminte la copacul cel falnic, cu cat este mai inalt, cu atat radacinile sale sunt mai adanci in pamant, caci din pamant isi trage taria, nu uita asta. Cu cat te ridici mai mult, cu atat trebuie sa cobori mai mult, caci masura ridicarii este aceeasi cu masura coborarii.

      6. Puterea omului incepe cu vorba nerostita, ea este asemeni semintei care incolteste, nici nu se vede cand prinde suflare de viata. Lumina semintei este cea care o ridica, pamantul este cel ce-i da hrana, apa ii da vigoarea, iar rabdarea o imbraca cu tarie.
     7. Priveste riul si ia aminte la invatatura sa. La inceput este doar un firicel de apa, dar creste tot mai mare, caci vine de la ce este mai mare, si lucrurile asa trebuiesc implinite, prin firea lor. Asemenea este si gandul cel bun si drept randuit, el isi face loc printre pietre si stanci, nu tine seama de nimic, isi urmează drumul si nimic nu-i sta în cale. Apa cu apa se aduna, iar impreuna puterea este si mai mare.
     8. Ia seama de taina aceasta si nu o uita, acel firicel de apa stie unde va ajunge, caci una este cu pamantul si toate cele ce-i vin în cale nu il pot opri pana la sfarsit. Astfel sa iei seama la gandul tau unde trebuie sa ajunga si vei vedea ca nimic nu sta in calea sa . Sa-ti fie gandul limpede pana la sfarsit; multe se vor ivi in calea sa, caci firea lucrurilor din jur este miscatoare asemeni apelor. Apa cu apa se intalnesc, pamant cu pamant si munte cu munte.

       9. Ia seama la gandul cel rau, fereste-te de el ca de fulger, lasa-l sa se duca precum a venit, caci te-ndeamna la lucruri nefiresti. Fereste-te de vorbele desarte si de neadevar; sunt ca pulberea campului ce-ti acopera ochii, ca plasa paianjenului pentru mintea si sufletul tau. Ele te indeamna la trufie, inselaciune, hotie si varsare de sange, iar roadele lor sunt rusinea, neputinta, saracia, boala, amaraciunea si moartea.
      10. Nu judeca oamenii dupa greutatea lor, dupa puterea lor, dupa averea lor, dupa frumusetea lor sau dupa ravna lor, caci si unul si altul a lasat din ceva pentru a creste in altceva. Cel bogat este sarac în liniste, cel tare este slab pentru altul si cel slab are taria lui ascunsa. Cum firea lucrurilor este miscătoare, asemeni este si omul. Ce da valoare unei unelte, trebuinta sau frumusetea ? Duce un om mai mult decat boul ? E mai bogat vreunul ca pamantul ? Doar cunoasterea si intelepciunea il ridica pe om peste dobitoace. Si degeaba ai cunoastere daca ea nu este lamurita de vreme.
 FIER 
       11. Fierul inrosit a fost rece si se va raci iarasi; vasul a fost pamant si va fi iarasi pamant; pamantul ce-a fost sterp acum este pamant roditor si se va starpi iarasi peste vremi. Ravna omului face schimbatoare toate acestea. Dar ravna ii intoarce bucuria in tristete si linistea in neliniste. Fierul si focul ajuta omul, dar il si vatama. Si aceeasi ravna il indeamna a merge pe carari nestiute si nebatute de ceilalti dinaintea lui. Tot ravna il indeamna la strangere de averi, la marirea puterii si a se masura cu altii. Fereste-te de a te masura cu altul, caci trufia de aici se naste; ea te va cobora mai jos de dobitoace si te va desparti de fratele si de vlastarul tau.
     12. Neinteleptul este manat de ravna, dar inteleptul incaleca ravna. Neinteleptul sufera cand ravna il duce la pierdere si la cadere, dar inteleptul intotdeauna gaseste castigul in pierdere si inaltarea în cadere.
     13. Trufia raceste iubirea inimii si o face in dusmanie si nu exista dobitoc mai josnic decat omul care nu mai are iubire in inima sa. Caci iubirea este cea dintai putere si chipul ei este lumina. Ia seama ca nu cumva gandul tau sa se impresoare cu trufia , caci mai jos de dobitoace vei ajunge.

       14. Gandul bun si vorba inteleapta iti pot potoli necazul, iti pot racori inima, dar nu te vindeca, pentru că omul sufera dupa cum trufia a crescut in el, caci suferinta este umbra trufiei.
      15. Nu iti lega sufletul de nimic lumesc, de lucruri, de dobitoace, de argint sau aur, caci ele asa cum vin, asa pleaca. Dupa orice zi vine si noaptea, si dupa iarna vine primavara, caci asa este randuit si asa este firea lucrurilor. Toate cele ce se vad, se nasc, cresc si apoi se întorc de unde au plecat. Doar firea lucrurilor ramane pururi, iar aceasta are nenumarate si nesfarsite ramuri, si asemenea izvoarelor mintii si sufletului tau, ele nu se arata la vedere. Caci o suflare si un foc fac sa creasca toate cele ce cresc – ierburi, copaci, dobitoace si oameni – si din aceeasi vatra vin si catre aceeasi vatra se întorc, si vatra aceasta este pururea.

     16. Precum copacul cel falnic creste langa cel mic fără a-i face rau, asa să fiti intre voi, cel mare sa nu loveasca pe cel mic si nici sa-i amarasca sufletul, caci va avea datorie mare de dat, la fel ca si hotul. Arunca un lemn pe rau si mai multe vor veni din susul sau catre tine. Adu-i multumire semenului tau, adu-i lumina pe chip si in suflet, iar toate acestea le vei gasi mai tarziu inflorite in inima ta.
     17. Nu lua cu siluire si nici cu vorbe amagitoare ceea ce nu este al tau, caci cel ce priveste prin ochii tai este acelasi cu cel ce priveste prin ochii celuilalt. Ia seama la taina aceasta.
     18. Nu grabi nicio lucrare caci trasul de ramuri loveste inapoi. Fructul copt este usor de luat, cel necopt este greu de luat si gustul e neplăcut. Nu te grabi deci sa aduni ce este inainte de vreme, căci iti va amări sufletul. Cum creste cadrul, asa creste si stinghia si cum creste roata asa creste si spiŃa.

      19. Ramai mereu in racoarea sufletului tau, dar daca mania se aprinde in tine, ia seama ca nu cumva sa treaca de vorba ta. Mania vine din teama si nu a locuit dintru inceput in inima ta; daca nu creste prin trufie, ea se intoarce de unde a plecat. Trufia inchide poarta intelepciunii, iar cel trufas se pune singur langa dobitoace. Intelepciunea este mai pretuita decat toate cele ce se vad cu ochii, ea este aurul mintii si sufletului tau si este rodul cunoasterii udata de vreme.
     20. Nu-ti amari sufletul cand simti durerea si neputinta, ci mai degraba cauta sa te folosesti de ele pentru indreptare , caci in rod ai si samanta. Nu se poate ca o samanta buna sa dea rod rău. Lacomia intotdeauna duce la pierdere, furtul intotdeauna duce la boala, gandurile sterpe intotdeauna duc spre ratacire, mania intotdeauna loveste inapoi, rautatea si neadevarul intotdeauna aduc neputinta , trufia întotdeauna aduce suferinta.
91
      21. Mergi la izvor cand sufletul ti-e aprins, scormoneste in apa limpede si asteapta pana ce devine iarasi curata. Asa se va duce si aprinderea sufletului tau, precum tulburarea aceea.
     22. Ia bine seama la taina semintei. Asemeni ei este gandul tau, si cum samanta nu se poate fara coaja, asa este si gandul cel rodnic al omului. Coaja gandului rodnic este vointa, iar fara vointa, gandul se usuca si nu foloseste la nimic. Dar puterea este in rabdarea semintei, iar vointa si rabdarea fac mladita firava sa razbata pamantul tare.
     23. In vremea lucrului tau, inveseleste-ti inima la vederea lucrarii tale inainte de terminarea ei, caci precum fructul isi anunta venirea cu o floare, tot asa fapta omului este vazuta de cel cu mintea si simtirea limpede, inainte de a fi terminata.

      24. Ia bine seama la cauza omului sarac, dar si la cauza omului grabnic avut, caci nici una nici alta nu sunt firesti. Omul sarac are multe ganduri desarte si le schimbă de la o zi la alta, vorbeste mult si lenea i-a invelit bratele si picioarele. Cel grabnic avut ori e hot si inselator, ori vede mai bine necazul altuia si cauta a-l amagi, de acolo isi trage grabnica avutie.
     25. Fii bland si rabdator cu cei de langa tine, caci asa cum te porti tu cu ei, asa se poarta si altii cu tine, caci simtirea lui este la fel cu simtirea ta, din aceeasi suflare este si simtirea lui, iar lumina ce se vede prin ochii lui este din aceeasi lumina cu cea care se vede prin ochii tai.
     26. Unde este taria omului acolo ii este si slabiciunea , ceea ce-l ridica il si coboara; ramai in limpezimea mintii si simtirii tale si vei vedea toate acestea. Cel mic este deasupra celui mare, cel usor este deasupra celui greu, cel slab este deasupra celui tare, cel bland este deasupra celui aprig. Limpede să-ti fie mintea si simtirea, si ia seama de toate acestea.

     27. Taria muntelui vine din rabdarea sa, din linistea sa, stanca ii este numai invelitoare. Dar taria lui este incercata de vant, de apa cea lina. Ia-ti puterea din rabdare si din liniste si foloseste-te de ea prin limpezimea gandului tau, caci nu tulburarea izvorului roade stanca, ci limpezimea sa.
     28. Lucrarea facuta din teama nu are viata lunga si taria ei este asemeni unei revarsari de ape care tine putin. Asa este si cu tulburarea oamenilor, ea vine de-afara, dar este chemata de teama lor, insa teama vine prin necunoastere, iar necunoasterea prinde putere prin neadevar, lene si trufie.

     29. Soarbe cunoasterea de la cei cu barba alba si nerosita de vin si lasa vremea sa o imbrace cu intelepciune. Nu privi la trupul lor slabit si garbovit, caci toate acestea sunt plata lor pentru cunoasterea lucrurilor si cresterea intelepciunii.
    30. Multumeste pamantului pentru toate cele ce-ti ofera, multumeste cerului pentru ploaia care iti hrăneste pamantul, multumeste soarelui pentru caldura si lumina casei tale si a pamantului tau, multumeste lunii pentru linistea somnului tau, multumeste stelelor ca vegheaza asupra somnului tau, multumeste muntelui pentru povetele si fierul ce-l iei din el, multumeste padurii pentru tot ce iei de acolo, multumeste izvorului pentru apa ce-o bei, multumeste copacului pentru lucrarile ce-ti arata, multumeste omului bun ce-ti aduce bucurie si zambet pe chip.

      31. Precum iarba buna creste cu iarba rea, asa sunt si oamenii, dar tine seama ca purtarea lor cea rea este semanata si crescuta din teama si neputinte, iar trufia este invelitoarea lor. Nu certa purtarea lor si nu cauta a-i indrepta din vorbe si mustrare, caci apasarea pe rana nu o vindeca. Oare iarba aceea este rea doar pentru ca este amara pantecului tau ? Asa este si cu omul, de vei vrea sa-l indrepti, adu-i pentru inceput gandul si simtirea la ce este placut atat omului bun, cat si omului rau. Unul vede roata plecand, iar altul vede aceeasi roata venind. Cine vede mai bine ?

      32. Doar cel inteleptit poate vedea limpezimea si linistea din mintea si sufletul celui tulburat, caci cel inteleptit a fost odată si el la fel ca si cel tulburat si roadele amare l-au făcut sa tina seama de alcatuirea fiintei sale. A fugit de roadele sale amare in varful muntelui si acolo nu a scapat de ele, a fugit in mijlocul padurii si iata ca roadele erau cu el, apoi a privit in launtrul sau si iata ca roadele sale amare aveau radacini in mintea si simtirea poftelor sale.

      33. Este o floare mai frumoasa ca cealalta ? Este un izvor mai limpede decat altul ? Este un fir de iarba mai presus de un altul ? Fiecare are taria, frumusetea si priceperea lui. Este în firea lucrurilor ca padurea sa aiba felurite soiuri de copaci, de iarba, de flori si dobitoace. Nu seamana un deget cu altul de la aceeasi mana, dar este nevoie de toate pentru a bate fierul. Este marul mai intelept decat prunul sau parul ? Este mana stanga mai buna ca dreapta ? Altfel vede ochiul stang de cel drept ? Cele de sus isi au rostul lor si cele de jos isi au rostul lor, cele mari isi au rostul lor si cele mici isi au rostul lor, cele repezi isi au rostul lor si cele incete isi au rostul lor, cele ce au fost si-au avut rostul lor si cele ce vin isi vor avea rostul lor.

       34. Neputinta vine dupa rautate si neadevar, caci ceea ce dai aceea primesti, ceea ce semeni aceea culegi, dar ia seama ca lumina sufletului tau si al celui de langa tine are aceeasi vatra si ramane fara umbra. Vezi ce tulbura necontenit izvoarele mintii si sufletului aproapelui tau. Adu-i linistea in suflet si limpezimea in minte si batranetile tale vor fi ca pomul copt, oasele si taria ta nu vor slabi si te vei intoarce de unde ai venit, satul de caldura urmasilor tăi.
      35. Intotdeauna va fi cineva dedesubtul tau si intotdeauna va fi cineva deasupra ta. La cele ce sunt dedesubtul tau sa te uiti cu iubire si nu cu trufie caci acolo iti sunt radacinile, iar la cele ce sunt deasupra ta sa te uiti cu privirea de prunc si fara teama.

     36. Cele tari, cele slabe si cele nevazute sunt cele ce alcatuiesc lumea si toate acestea le gasesti in om si toate alcatuiesc un intreg. Nu este nimic care să fie afara si sa nu fie si inauntru. Ia seama la toate acestea cand iti apleci privirea inauntrul tau si vei gasi toata intelepciunea zeilor ascunsa in nevazutul fiintei tale. Zeii au luat seama inaintea omului de aceasta intelepciune si asta i-a adus mai aproape de Focul cel Viu si Vesnic.
    37. Ia aminte că bataia inimii, curgerea sangelui prin vine, vindecarea ranilor, frumusetea ochilor si minunatia alcatuirii trupului sunt facute prin puterea si suflarea Focului cel Viu si Vesnic care este in fiecare si al carui chip se arata in lumina. Dar nu uita ca trupul este doar o farama din putinul care se vede…

      38. Curatenia trupului si desfatarea sa prin simturi te pune doar putin mai sus de dobitoace, caci nu un sunet placut te ridica, nici o duioasa atingere, nici un gust placut, nicio mireasma imbatatoare si nicio bucurie a ochilor. Caci unde este caldura, apare si frigul, unde este dulcele apare si amarul, unde este placutul apare si neplacutul, unde este mireasma apare si duhoarea, iar unde este ras, si plansul pandeste.
      39. Iată dar calea de inceput : cumpatarea in toate cele ce faci, ascultarea de batrani si de cei intelepti,
harnicia, multumirea cu ceea ce ai, ferirea de neadevar si de vorbele desarte, ferirea de cearta si de manie, buna purtare intre semeni. Dimineata sa te trezesti cu ele, ziua sa le porti mereu in minte, seara sa le ai cu tine în somn si astfel supararea, lipsa, amaraciunea, neputinta, boala si rautatea altora nu se vor atinge de tine.
   
     40. Dincolo de acestea se afla iubirea, vointa, curajul, rabdarea, modestia si ele ridica omul cu adevarat. Acestea sunt cele ce te apropie de Focul cel Vesnic si, prin ele, calea ta urmeaza calea zeilor, dar ingroparea lor te arunca mai jos de dobitoace. Doar prin ele primesti adevarata cunoastere si intelepciune, adevarata putere, adevarata bucurie, adevarata bogatie, rodnica si trainica lucrare.

     41. Dar iata ca unde este iubirea poate aparea si ura, unde este vointa poate aparea si delasarea, unde este curajul poate aparea si frica, unde este rabdarea, poate aparea si graba si unde este modestia poate aparea si trufia. Caci miscatoare sunt si cele ce se vad si cele ce nu se văd din fiinta omului. Dar toate acestea sunt ale celui ce simte, iar peste el se afla cel ce gândeste si acesta este cel ce vede miscarea in nemiscare, este cel care dincolo de toate aceste virtuti se desfata in cunoasterea si linistea ce intrece orice bucurie, iar atentia, echilibrul si limpezimea sunt uneltele sale.

     42. Cel tulburat vede binele ca bine si raul ca rau, este atras de una si fuge de cealalta, dar inteleptul vede si frumosul si uratul, simte si frigul si caldura, si finetea si asprimea, aude si placutul si neplacutul, gusta si dulcele si amarul, simte si mireasma si duhoarea si nu face judecata intre ele. El vede deslusit ca firea lucrurilor este in toate, caci frumosul din urat se trage si uratul din frumos, dulcele a fost amar la început si se va face iarasi amar, placutul se naste din neplacut si neplacutul din placut. Si toate acestea lumineaza sufletul inteleptului pentru ca cele bune si placute hranesc si bucura trupul si simturile sale, iar cele neplacute neinteleptului hranesc mintea si intelepciunea sa, caci vede innoirea lucrurilor si semintele
viitoarelor bucurii.

      43. Nu este usoara cararea zeilor, dar nu uita nicio clipa ca omul poate cuprinde in iubirea sa mai mult decat poate cuprinde in ura sa, caldura se ridica mai mult decat poate coborî frigul, cel ce este deasupra vede mai multe decat cel ce este dedesupt, usorul se intinde mai mult decat se intinde greul, lumina razbate mai mult decat poate razbate intunericul, puterea care uneste este mai mare decat puterea care desparte.

     44. Lungul si scurtul au acelasi mijloc; cercul mic si cercul mare, globul mic si globul mare pe acelasi punct se sprijina; nevazutul si vazutul acelasi loc ocupa; toate cele mari stau ascunse in cele mici, iar aici este o mare taina a firii; mare printre intelepti este cel ce o pricepe.
     45. Inteleptul uneste pe cel ce vede cu cel ce gandeste, cel ce simte cu cel ce face, dar neinteleptul ii desparte. Deschide-ti bine ochii, caci cel ce face, cel ce simte si cel ce gandeste sunt asemeni norilor care vin si pleaca, dar cel ce vede prin ochii tai este vesnic si lumina sa este fara umbra. El este dincolo de viata si moarte, dincolo de bine si rau, dincolo de frumos si urat, dincolo de curgerea timpului.

Sursa 

 

      Initiere in Ordinul lui Zalmoxe 

3 septembrie 2014 ora 20.


Zalmoxe a fost unul dintre marii Initiati ai lumii, alaturi de Iisus, Buddha, Babaji, Moise, Zoroastru.
 

Invatura pricipala lui Zalmoxe s-a referit in special la nemurirea omului in forma fizica, nu numai la nivel de suflet si spirit.

Unul dintre grupul de initiati in tainele Zalmoxiene au fost Solomonarii.



  Sunt multe legende despre acesti initiati, cert este ca invaturile solomonarilor au trances timpul pana aproape in zilele noastre.

Iesind din tiparele si dogma istoriei, dacii au avut acces la informatii foarte avansate. Informatii din ce in ce mai aprofundate indica faptul ca zona Carpatilor este unul din locurile unde s-au refugiat o parte dintre atlanti dupa dezastrul Atlantidei, aceasta zona devenind unul dintre centrele de spiritualitate a lumii, alaturi de Tibet, Platoul Anzilor, Egipt. 

Marturie sta si simbolul de la Sinca Veche: Merkaba, Steaua  tetrahedronica (Steaua lui David in plan 2D) in mijocul careia este desenat simbolul yin-yang.

Ordinul lui Zalmoxe este un sistem complet de vindecare si evolutie spirituala

Cuprinde sase simboluri si doua energii distincte, cu efecte imediate in terapia corpului fizic si energetic.

Sistemul se preda in doua nivuri: practicant si maestru.


Ambele nivele costa 70 lei. Pentru inscriere trimite mail la adresa: nagymelinda3@yahoo.com.

luni, 25 august 2014

Depresia – coma spirituala


Va voi vorbi despre motivul care m-a tinut departe de acest blog si de voi, dragii mei, pentru cateva luni.
Depresia.
Desi sunt aici ca sa va vorbesc de spiritualitate si ca sa va invat lucruri marete si frumoase, sunt incomplet vindecata. Asta nu inseamna ca experienta si cunostiintele mele nu sunt valabile. O mare parte dintre oamenii care au ajuns sa accepte vindecarea in viata lor si sa imbratiseze evolutia spirituala nu ajung sa se vindece doar intr-o singura viata. Sunt aici sa invatam impreuna, asa ca voi impartasi cu voi toate lectiile mele.
Va marturisesc fara sa ma rusinez sau sa ma tem ca ma veti judeca, ca ma lupt cu depresia de aproximativ 7 ani. De fapt este eronat spus ca ma lupt de 7 ani…pentru ca 6 ani am fost complet supusa ei si ma inconjura ca un zid dincolo de care nu vedeam nimic, iar de un an, ma straduiesc sa sparg acest zid caramida cu caramida. Atunci cand am daramat prima caramida m-am inselat crezand ca de fapt daramasem zidul. Am ramas surprinsa cand am vazut ca de fapt, depresia persista si ignorand-o, riscam sa o las sa ma domine din nou.
Din punctul meu de vedere, depresia este o coma spirituala. Adica o stare in care ne rupem de sinele nostru, de Dumnezeu, si nu mai avem forta de a ne bucura de nimic, pentru ca nu ne iubim pe noi insine si asta se reflecta in jur ca intr-o oglinda. Ajungem sa existam guvernati de minte, sufletul fiind amortit.
In ultimii 7 ani, am avut mereu un motiv destul de bun sa fiu in depresie. Ma gandesc acum ca poate am suferit de aceasta boala inca din copilarie, dar nu am realizat atunci pentru ca nu auzisem nici macar de cuvantul care o desemneaza. Ceea ce imi amintesc e ca eram un copil destul de trist si sufeream foarte usor, izolandu-ma si dorindu-mi o alta viata.
De la scandalurile din familie, pana la deceptiile cauzate de prieteni, la dezamagirile din relatiile de cuplu, la esecurile de la scoala sau de la locul de munca, la esecurile din gospodarie, la siguratate, la plictiseala, la certuri cu cei din jur, la dorinte neimplinite, si intrebari fara raspuns – toate acestea au constituit de-a lungul timpului pentru mine, motive destul de puternice ca sa alunec spre depresie si sa ma las inghitita pana peste cap de aceasta stare.
Vesnicele intrebari : ” De ce eu?” ” De ce mi se intampla mie?” ” De ce n-am alta viata?”  ” Care este scopul meu pe pamant?” ” De ce se poarta toti urat cu mine?” ” De ce nu ma iubeste nimeni?” ” De ce nu reusesc sa fac nimic bun?” ” De ce sunt singura?”, isi gaseau raspunsuri precum : pentru ca esti proasta, pentru ca nu stii nimic, pentru ca nu meriti, pentru ca nu esti buna de nimic, nu ai niciun scop, nu esti utila, nu esti in stare, nu meriti iubire, esti urata.
Exista vesnic o voce in capul meu care ma certa, care ma asuprea, care ma punea la zid, care ma micsora pana cand simteam ca nici nu existam.
Si toate astea din ignoranta, din lipsa de iubire fata de sine, din neintelegerea divinitatii si a lumii, din lipsa unei legaturi cu Dumnezeu, din lasitate.
De fapt, toate au pornit atunci cand am inceput sa caut un sens vietii si un scop pentru mine si neintelegand nimic din toate, nu am gasit niciun sens vietii si niciun sens mie insami. Asa cum se intampla cu toti cei care au fost si sunt in situatia mea, mai departe a urmat o faza normala a ciclului depresiv: am inceput sa urasc viata si sa ma urasc pe mine. Simteam in mine adanc ca lumea  e minunata, dar nu reuseam decat sa vad situatiile urate din ea si oamenii rai din ea, si stiam ca pot face mai mult de atat, dar nu aveam nici curajul si nici forta sa depasesc starea in care ma afundam. Si asa, zi dupa zi, adunam tot mai multa ura. Pentru tot si toate. Pentru ca nu intelegeam nimic.
Pentru ca nu imi doream viata pe care o traiam ( si cine si-ar dori o viata in care tu insati te judeci aspru in fiecare zi si nu iti dai o pauza sa vezi frumusetea din tine?) am inceput sa ma gandesc la sinucidere – cu un singur gand : sa scap de cosmarul pe care il traiam. Insa stiam in sufletul meu ca ar fi fost o greseala imensa, si atunci credeam ca voi ajunge in iad. Si am fost destul de desteapta sa nu aleg sa dau un iad interior vindecabil pe un iad mult mai rau, si anume, o karma foarte incarcata de transformat, de reparat, pe parcursul a cine stie cate vieti cu lectii infinit mai grele si mai dure.  Dumnezeu exista in mine si ma tinea oarecum la linia de plutire, desi eu nu Il auzeam si nici nu vroiam sa stiu de El. Il consideram rau si egoist, ca m-a creat si m-a lasat sa ma chinui asa. Adesea vorbind cu oamenii despre Dumnezeu spuneam ca este “un fel de papusar sadic, iar noi suntem papusile lui.” Vedeti cat influenteaza perceptia asupra lui Dumnezeu, o viata intreaga?
Apoi, la un momentdat, cand am intrat la facultate, am crezut ca in sfarsit o sa fac ceva cu viata mea. Insa, acel “ceva” intarzia sa apara. In cele din urma am realizat ca nu o sa se intample nicio minune. Depresia s-a adancit. Si uram sa ma duc intr-un loc de unde nu veneau schimbarea si satisfactia.
Am absolvit si m-am angajat full-time. Credeam ca in sfarsit o sa arat cine sunt si o sa ma fac utila. Credeam ca lucrand 12 ore pe zi si fiind cea mai buna dintre angajati, o sa imi demonstrez mie si celorlalti ca sunt buna la ceva. Dar desi rezultatele de la locul de munca erau reusite, tot nu gaseam satisfactie si ma adanceam in depresie pentru ca ajunsesem sclava unui organism rece si inflexibil, in care nimanui nu ii pasa de sentimentele si de ideile mele, ci doar de eficienta actiunilor mele repetative si robotice. Am mai schimbat cateva locuri de munca, crezand ca politica din firma in care lucram era vinovata, insa peste tot unde am mers a persistat sentimentul ca nu fac ceea ce trebuie. Depresia se adancea. Pentru ca eu cautam desavarsirea printr-o munca care nu mi se potrivea si care nu imi oferea satisfactii spirituale. Am inteles atunci ca nu ma voi regasi niciodata in exterior, si ca am nevoie de libertatea de a ma cauta pe mine in interior, ca de acolo izvorasc si frustrarile si problemele, si tristetea si nemultumirea.
Descoperind reiki, mi-am eliminat un val de pe ochi si m-am deschis intelepciunii cosmice. Atunci am realizat ca ma urasc pe mine insami pentru ca nu m-am inteles niciodata si pentru ca mereu m-am apreciat in comparatie cu standardele si asteptarile nebune ale mediului in care traiam. Atunci am realizat ca am adunat in mine toate frustrarile cauzate de greselile pentru care nu m-am iertat. Mi-am dat seama ca depresia mea e cauzata de lipsa increderii in Dumnezeu, de neiubirea fata de sine, de ura fata de viata, de neiertari si regrete. Depresia era de fapt o coma spirituala. Odata deschisa luminii si energiei vindecatoare, odata restabilita comunicarea cu Dumnezeu, prima caramida din zidul fortaretei de durere a fost eliminata. O! Si nici nu va imaginati cat de inalt este zidul acesta si cat de greu ma lupt cu el. De prea multe ori ma invinge el, dar important este ca acum il vad si ca imi doresc sa ma schimb, ca sa traiesc in iubire si in pace.
Consider ca este necesar sa iti explic, asa cum se vede in mod medical si psihologic, ce este depresia, ca sa stii cum o recunosti. Poate din ce ti-am explicat eu, crezi ca simptomele, starile, experientele mele, sunt strict personale si relative, poate singulare…insa vei face legatura intre indiciile depresiei la majoritatea oamenilor si ceea ce ti-am spus eu pana acum si ce iti voi mai spune si apoi, si vei intelege de ce depresia chiar are cauze spirituale, ci nu materiale, psihologice, medicale, vizibile… Poate ca da, ea coexista cu acele situatii, dar si acele situatii care se crede ca o cauzeaza, au si ele o sursa de origine spirituala sau energetica. Voi explica aceasta analogie in cele ce urmeaza.
Din punct de vedere psihologic, depresia este o stare mentala de tristete/ amaraciune care persista pe perioade indelungate. ( Asadar, afecteaza mentalul, inclusiv gandirea, energiile transmise de creier organelor, emotiile, campul mental. Tristetea si amaraciunea apar la oamenii nemultumiti, care nu se pot bucura de viata din variate motive. A nu iubi viata, inseamna a nu ii fi recunoscator lui Dumnezeu pentru ca te-a creat, intrupat, inzestrat cu viata. A nu ii fi recunoscator lui Dumnezeu inseamna a nu Il iubi pe Dumnezeu. A nu Il iubi pe Dumnezeu duce la taierea comunicarii cu insasi Sursa vietii de la care vitalitatea, optimismul, sanatatea, bucuria, prosperitatea, reusita, intelepciunea vin. Neiubindu-L pe Dumnezeu nu te vei iubi nici pe tine insati/insuti, pentru ca tu esti parte din Dumnezeu, si Dumnezeu e in tine. Te blochezi fata de generozitatea divina, fata de iubirea divina, fata de fericire. Tu cauti fericirea, dar de fapt, fara sa stii, o respingi la nivel subconstient.
Simptome:
  • Sentimente de anxietate sau de ingrijorare fara un motiv evident  (= frica de a fi, senzatia de inutilitate, ruptura de Sursa divina, neincredere in propriile forte si in Dumnezeu)
  • Sentimentul de a fi coplesit (chiar de activitati obisnuite) ( = lipsa vointei, privarea de energie vitala, secarea organismului de energie )
  • Lipsa apetitului cu scadere in greutate, sau cresterea excesiva a poftei de mancare  ( = cautarea de satisfactie in mancare, dorinta de a se completa prin introducerea de mancare in stomac, ura de sine si de aspectul fizic, lipsa apetitului de a trai)
  • Insomnie, dar si cresterea duratei de somn ( = minte supraincarcata de ganduri inutile si haotice sau refugierea in somn, fuga de sine si de realitate)
  • Plans facil (= sentimente negative coplesitoare, ego fragil, neincredere in sine, tensiune nervoasa si emotionala acumulata, neiertare)
  • Toleranta scazuta la frustrare. (= nevoia de confirmare a propriilor calitati, nevoia de aprobare  din interior a eforturilor, lipsa energiei vitale, neiertare )
  • Stare de melancolie (=cautarea fericirii in trecut, cautarea aprecierii personale in reconfirmarea unor momente de succes din trecut, sau cautarea unor dovezi ca ai fost abuzat/a si prin urmare starea ta de victimizare este justificata)
  • Pierderea interesului pentru activitati care inainte produceau placere ( = autostigmatizare, pedepsire, izolare, lipsa dorintei de a trai)
  • Incapabilitate de a mai simti emotii pozitive ( = conectarea la energii joase, trairea intr-o dimensiune inferioara a fricii)
  • Frica (= neincredere in sustinerea divina si in generozitatea divina)
  • Auto-invinovatire ( = neiubire de sine, neacceptarea propriilor greseli, neiertare)
  • Auto-compatimire ( =  sentimentul de victima a altora, a soartei, a lui Dumnezeu, confera alinare si hraneste nevoia de atentie, cautand in mod gresit in continuare, atentie si ajutor in exeterior)
  • Sentiment de neajutorare (= neincredere in Dumnezeu si in propriile forte, subestimarea misiunii personale si a capacitatilor personale)
  • Stima de sine scazuta ( = lipsa de iubire de sine)
  • Ganduri despre moarte sau suicid (= lipsa iubirii pentru sine, pentru viata, dorinta eronata de a avea sansa unui nou inceput, sau de a incheia durerea, ca si cum dupa moarte nu ar mai fi nimic, pierzandu-se in nefiire si nestiire).
De retinut ca toate aceste stari si emotii nu sunt decat proiectii ale unei minti ancorate in energii joase, datorita ruperii de sursa divina de la care ne primim iubire,intelepciune, vitalitate, vindecare si fericire. Traind liber si neingrijorati si lasandu-ne in bratele divinitatii, ne deschidem abundentei, bucuriei, evolutiei spirituale, si avansam catre alte vibratii energetice, mai inalte, benefice.
Cauze
Ce anume cauzeaza depresia este un subiect intens studiat in prezent.
Expertii considera ca predispozitia genetica, impreuna cu evenimentele de viata stresante, afectiuni medicale, administrarea de medicamente sau alti factori, pot determina un dezechilibru al anumitor substante chimice din creier, denumite neurotransmitatori, ducand la aparitia depresiei. Situatiile care pot declansa un episod de depresie sunt:
– unele medicamente, cum ar fi narcoticele folosite pentru indepartarea durerii sau steroizii; de obicei simptomele depresive dispar odata ce medicamentul este oprit. ( Aici, eu consider ca ar fi doua situatii posibile explicabile energetic : 1. este bine stiut ca majoritatea medicamentelor au in structura lor energetica programe pentru deteriorarea sanatatii oamenilor si a controlului mental in favoarea dezvoltarii industriei farmaceutice ( despre teorii conspirationale, controlul mintii prin industria mass media, farmaceutica si alimentara puteti gasi o multime de informatii pe internet sau in cartile din librarii sau online – pe viitor este posibil sa scriu si eu pe acest subiect; 2. unele medicamente produc efecte adverse asupra creierului sau produc fisuri sau blocaje in campurile noastre energetice, lasand energiile si entitatile depresiei sa patrunda si sa se instaleze.)
– tulburari ale secretiei hormonale, cum ar fi un dezechilibru al glandei tiroide sau suprarenale ( afectiunile glandei tiroide sunt prezente la oamenii carora le e teama sa se manifeste, sa ceara, sa se exprime, la oamenii care cred ca pentru a fi apreciati trebuie sa faca tuturor pe plac si sa se lase pe plan secund; ei ori se autocenzureaza, ori exagereaza si isi creaza masti care sa placa celorlalti – hipotiroidie/hipertiroidie)
– dezechilibre chimice, precum dezechilibrele nivelurilor sanguine ale calciului sau nivelurile scazute ale fierului (anemia) ( anemia este caracteristica celor care au renuntat la viata si care isi doresc sa nu mai existe. Dezechilibrele  chimice sunt cauzate de dezechilibre energetice, energia necirculand prin corp si nefurnizandu-i acestuia elementele vitale.)
– afectiunile indelungate (cronice), precum bolile cardiace sau cancerul ( Bolile cardiace sunt cauzate din acumularea supararilor la nivelul inimii si producerea de blocaje din cauza pastrarii acestor suparari, uri, neiertari. Cancerul, in mare parte are aceeasi cauza energetica, si anume, neiertarea. Ori, poate fi o boala karmica, prin care se curata incarcatura energetica negativa acumulata de-a lungul altor vieti.)
– factorii de stres majori, ca de exemplu moartea unei persoane dragi ( De fapt cauza este neintelegerea si neacceptarea vietii si a sensului ei, precum si manifestarea de atasamente si dependente emotionale.)
– factorii de stres cronici, precum saracia, dificultatile familiale, probleme medicale grave proprii sau ale unei persoane apropiate ( Blocarea in frica, neincrederea in puterea divina,ignoranta, neintelegerea elementului karma, fac greu de acceptat si de purtat “crucea” personala).
– varstnicii care trec de la o viata independenta la o viata in care depind de ceilalti au adeseori depresie ( din cauza manifestarii orgoliului).
– presiuni asupra copiilor si adolescentilor, din partea societatii sau a celor de aceeasi varsta ( Care echivaleaza cu dependenta de mediul in care traiesc, cautarea stimei de sine in ochii altora, nesiguranta si iubirea de sine.)
– sindromul premenstrual cronic ( Apare de obicei la femei care au probleme de acceptare a sexualitatii lor, de a se iubi, de a se accepta fizic si emotional. Durerile pot cauza sentimentul de a fi pedepsita prin a se naste femeie si prin urmare de ura a sexualitatii.)
– menopauza ( Sentimentul ca femeia nu mai este pretioasa, interesanta, ca imbatraneste, ceea ce arata ca nu exista iubire de sine)
– stresul ( Cand facem lucrurile impotriva firii si misiunii noastre, cand suntem pe calea gresita, cand nu gasim placere in activitatile realizate pentru ca nu ne reprezinta sau sunt impotriva principiilor noastre, se instaleaza stresul. Solutia este sa ne asculta inima si intuitia.)
– nasterea recenta. ( Se considera ca la nastere, mama daruieste copilului din sufletul ei, din exces de daruire si maternitate, din exces de identificare a vietii ei cu cea a copilului. Cu sufletul incomplet, mama se simte ratacita, confuza, slabita, dezorientata, incompleta. Si neintelegand de ce are aceste stari, ea se adanceste in depresie. Sau, sunt mame care nu sunt complet pregatite pentru a se dedica cresterii unui copil si a renunta la preocuparea pentru propriile placeri, desi la nivel rational constient au dorit sarcina. Asadar, avand sentimentul de a realiza ceva impotriva dorintelor sale din subconstient, femeia considera ca renunta la viata sa, si ca ceea ce va urma este un fel de moarte a identitatii sale. De aici si depresia. Solutia este constientizarea ca viata copilului este separata de viata mamei, si ca mama nu face decat sa ingrijeasca si sa educe copilul, iubindu-l. Insa intre cei doi nu exista decat o legatura fizica, nu si spirituala, ei fiind spirite independente, cu ascensiune si soarta proprie. De asemenea trebuie ca mama sa inteleaga ca a fi mama, nu este ceea ce o defineste, devenind noua si singura ei identitate, si ca pruncul face parte din viata ei,ci nu este viata ei. Este adevarat ca un copil necesita mult timp si atentie, insa a uita de propria persoana in acest caz nu face decat sa produca frustrari si sa afecteze nu numai viata mamei, ci si a copilului asupra caruia ea va proiecta frustrarile si tensiunea emotionala.)
Simptome care durează mai mult de doua saptamani si de o severitate care incepe sa impiedice desfasurarea normala a activitatilor zilnice deja semnifica depresie clinica. ( Adica o stare pronuntata de depresie, care transforma comportamentul si gandirea.)
Se presupune ca unul din 5 indivizi de pe planeta sufera de depresie cel putin o data in viata. (O statistica trista, dar nu uimitoare, avand in vedere cati oameni se inteleg, accepta si iubesc cu adevarat, cati oameni sunt deschisi vietii, cati oameni stiu cu adevarat cine este si ce face Dumnezeu, cati oameni comunica cu divinitatea, si cati oameni stiu sa ierte din suflet.)
Se mai presupune ca 1 din 10 indivizi care sufera de depresie ajunge sa constientizeze ca este depresiv si sa se supuna unui tratament de orice tip, in general medicamentos sau psihiatric ( care nu fac decat sa anihileze anumite capacitati mentale, sa induca stari euforice temporare si artificiale, sa adanceasca depresia, sa creeze un efect placebo temporar de vindecare, care insa se sparge ca un balon de sapun atunci cand tratamentul medicamentos sau terapia psihiatrica se sfarsesc. Motivele pentru care nu se supun unui tratament sunt frica de stigmatizare sociala, orgoliul personal, ignoranta. ( Intr-o lume in care multi nu ezita sa puna etichete, sa judece, sa arunce cu pietre, imaginea personala este importanta cu atat mai mult pentru un depresiv, pentru ca acesta nu are nicio valoare in ochii sai, dar o cauta in ochii altora. Asadar, se da curs unui ciclu de slabiciuni. Unii oameni ajung in depresie pentru ca isi cauta aprecierea in societate, si refuza sa iasa din depresie din acelasi motiv. Ignoranta si neincrederea in terapiile alternative de vindecare, ii fac pe multi oameni sa nu vada cauzele emotionale, energetice, spirituale, ale depresiei lor, si sa caute vindecare in solutii care nu le ofera decat o ameliorare temporara a starii lor. )
Veti gasi informatii peste tot precum starea de depresie poate fi legata de o serie de cauze fizice, cum ar fi o alimentatie saracacioasa, lipsa exercitiilor fizice sau unele boli, cum ar fi gripa, folosirea  energizantelor si a medicamentelor din cauza distrugerii reactiilor chimice ale creierului.   ( Ideea este ca acestea nu sunt cauze ale depresiei, ci sunt efecte ale unor blocaje energetice si a unor probleme de natura spirituala, care cauzeaza in aceeasi masura si depresia. Ignoranta cauzeaza o alimentatie saracacioasa – pentru ca omul nu intelege de ce are nevoie corpul sau, pentru ca nu intelege ca a manca nu inseamna a te hrani, pentru ca pune gustul si placerea mai presus de calitatea vietii si sanatate etc. La fel, ignoranta si lenea (nascuta din lipsa iubirii pentru viata) cauzeaza lipsa exercitiilor fizice. Ignoranta inseamna lipsa accesului la inteligenta divina care contine toate invataturile necesare evolutiei ca fiinte umane. Gripa apare ca urmare a scaderii imunitatii in fata unor virusi. Imunitatea scazuta este rezultatul unei slabe functionari a chakrei 3.  Instinctul  de baza al acestei chakre este puterea. Prin ea, ne exprimam in lume, iar lumea ne aproba sau ne respinge. Semintele aflate in aceasta chakra sunt legate de: autonomie, longevitate, forta vitala, individualitate, implinirea viselor.  Dupa cum poti vedea, o simpla gripa, este de fapt cauzata de o problema/blocaj a/al uneia dintre aceste subiecte. Ca afectiuni ale chakrei 3, pot aparea: anorexie, parere de rau, mentalitate de victima, energie scazuta, rusine. (suna a depresie, nu? Coincidenta oare?) Chakra 3 este asociata cu pancreasul, banca de energie a organismului, iar glucoza este moneda. Insulina ia glucoza din sange si o duce la celule care o folosesc ca bezina. Cand acest sistem functioneaza corect, avem energie pentru toate activitatile noastre. Echilibrul chakrei 3 este esential pentru gandirea clara. Cei cu probleme in chakra 3 nu au energie, au caderi frecvente de energie, oboseala cronica.  Nu obtin suficienti nutrienti din mancarea pe care o mananca. La nivel emotional si spiritual, nu au “benzina” necesara pentru a-si implini visele, incep intotdeauna multe, dar nu au puterea sa duca la final proiectele. Aici este centrul de putere. Puterea poate fi folosita pentru manifestarea viselor noastre in lume, dar si distructiv, prin simptome precum rusine si vinovatie. Varsta asociata acestei chakre este 14-21, exact inainte de maturitate, cand in cautarea unor raspunsuri si a unei individualitati, majoritatea tinerilor intra in depresie. De obicei intre aceste varste, din punct de vedere pshihologic se dezvolta personalitatea omului si acesta, incercand sa si-o defineasca cat mai clar, incepe sa caute raspunsuri despre cine este si ce il reprezinta.
Se crede in terapiile alternative de vindecare si in unele religii si sisteme, ca fiecare boala este reprezentata de o entitate care pune stapanire pe organul respectiv. Astfel, depresia ar pune stapanire pe minte. Se aseaza pe minte ca o caracatita si o guverneaza. Ii induce idei distructive, de invinovatire, de victimizare, de agresivitate. Ii taie accesul la energiile datatoare de viata si vindecatoare si astfel, o minte bolnava creaza idei si ganduri negative, care se transforma in actiuni negative si influenteaza realitatea in care traiesti. Practic construiesti prin opresiunea fata de propria fiinta, o realitatea care te opreseaza si iti alimenteaza fricile, paranoia, grijile, ura, dezgustul, pasivitatea, izolarea. Este o entitate intunecata care se hraneste cu vitalitatea ta si care merge mana in mana foarte bine cu umbra ta. Ma gandesc cu dragoste si compasiune acum la Sinele meu care atata timp a fost tinut inchis in intuneric si redus la tacere…
Din experienta mea si a altor oameni care sufera de depresie, dar si din recomandarile unor specialisti terapeuti, principala cauza a depresiei este lipsa iubirii de sine. Si bineinteles, a nu te iubi pe tine inseamna a nu il iubi pe Dumnezeu.
Tratamentul pe care eu il recomand este:
- Acceptarea ta asa cum esti acum. Poate vrei sa fii mai bun, mai intelept, mai educat, mai spiritual etc, insa aceste calitati nu le vei dobandi decat in timp, in urma lectiilor pe care le vei invata, asa ca pe moment nu iti ramane decat te sa accepti si sa lucrezi cu tine cu iubire si blandete, cu rabdare si sinceritate.
- Aprecierea lucrurilor pe care le faci, deoarece chiar si din greseli inveti lectii si cresti spiritual. Iar o lege a efectului fluture spune ca o mica bataie de aripi a unui fluture poate starni in cealalta parte a planetei un uragan. Adica cel mai mic gest al tau poate produce efecte extraordinare in timp, chiar daca tu nu iti imaginezi. Misca-te, actioneaza, nu sta. Orice ai face, iti cresti sansele de a-ti indeplini rolul pe Pamant.
- De cate ori te uiti in oglinda apreciaza-ti frumusetea si incearca sa vezi dincolo de fizic, persoana minunata din tine care a trecut peste atatea greutati, si care a iesit invingatoare, ca doar inca esti aici, nu? Si apoi ce conteaza cum arati? Oare daca ai arata altfel, ai avea alta viata? NU! Tot acelasi spirit, cu aceeasi soarta si aceleasi calitati ai intrupa! Trebuie sa te ingrijesti de trupul tau si sa il iubesti pentru ca e un instrument grozav pe care il ai la indemana pentru a te manifesta ca om. Proiectand asupra lui ganduri negative in oglinda, omiti sa te vezi ca o fiinta compusa dintr-un sistem de organe, din celule in fond, care functioneaza perfect si care zi de zi, desi tu nu le incurajezi si nu le hranesti corespunzator, tot continua sa functioneze pentru tine. Ce ar fi daca intr-o zi ar face greva si ar refuza sa lucreze pentru tine pentru ca tu le spui zilnic ca sunt urate? Aliniaza-te cu celulele tale si gandeste si actioneaza precum o fac ele. Ai ce invata! Celulele tale sunt harnice, frumoase, perfecte, active, darnice, iubitoare, deschise schimbului cu exteriorul…Daca tu esti compus/a din aceste celule, esti exact ca ele, dar nu vezi pentru ca mintea ta e in ceata. Ceata depresiei, a nemultumirii, a neiubirii.
- Meditatia de iertare ( cere-ti iertare de la tine insati pentru ce ti-ai gresit acum si in alte vieti, in fiecare zi. Cere-le si altora iertare si roaga-i sa te ierte la nivel de sine. Cere-le iertare rudelor de acum, rudelor care nu mai sunt, stramosilor, fiintelor de lumina,naturii, Universului. Daca oamenii acestia te vor ierta, nu vor mai proiecta asupra ta o imagine negativa deformata de ura, care te va afecta pentru ca iti tulbura campurile energetice, si emitand iertare in Univers, te vei armoniza cu Tot ce exista si vei atrage in viata ta pacea si armonia Universului.)
- Mergi la terapie in grup si la workshop-uri de dezvoltare personala spirituala, unde vei invata sa te iubesti, sa ai incredere in tine si sa te exprimi.
- Daca poti sa accepti si sa intelegi, primeste terapie Reiki, si de ce nu?, devino si tu practicant Reiki – te poti trata singur/a apoi. La mine functioneaza.
- Fa in fiecare zi un lucru care iti place si care iti arata calitatile, reccompenseaza-te pentru el. Daca te ajuta, noteaza toate aceste lucruri ca intr-un calendar si din cand in cand citeste-le ca sa nu uiti cate lucruri poti realiza.
- Iesi in natura, conecteaza-te la pamant, la copaci, si roaga-i sa iti preia energia negativa (supararile, frustrarile, tristetea, frica, neiertarea) si sa te umple de naturalete, bucurie, putere, energie. Natura abia asteapta sa ne ajute, pentru ca ne iubeste.
- Cand gresesti, nu te supara pe tine. Vezi unde ai gresit si invata lectia. Bucura-te ca esti mai inteligent/a acum. Daca nu greseai, nu stiai.
 – Gandirea pozitiva. In loc sa spui eu nu pot, spune-ti: eu pot. Poti orice. Daca nu poti azi, nu inseamna ca nu ai sa poti niciodata. Unele actiuni presupun efort repetat si evolutie. Ai rabdare, persevereaza. Cine renunta usor, nu face nimic niciodata. Cand ceva “rau” ti se intampla, incearca sa vezi partea buna: e ceva ce ai invatat? te-a adus intr-o situatie mai buna? ai cunoscut vreo persoana pe care te bucuri sa o fi cunoscut in urma acelei experiente? macar te-ai distrat? macar ai avut un element de noutate in viata ta? macar ai spart monotonia?…Hai ca trebuie sa fie ceva bun in toata treaba!
- Vorbeste cu Dumnezeu. Chiar daca tu nu crezi sau nu simti ca te asculta. El o face, sa stii. Vorbeste ca si cum ati fi prieteni buni, spune-i tot ce ai pe suflet. Spune-i chiar si ce te supara la EL. Cu ce te-a dezamagit. O sa iti dai seama ca EL nu se supara niciodata si ca e foarte plin de iubire. O sa iti dai seama ca lucrurile care te deranjeaza la El sunt de fapt mici defecte ale tale pe care le poti repara.
- Adu-ti aminte de lucrurile frumoase pe care le-ai facut pentru ceilalti. Nu asa ca esti in stare sa aduci zambetul pe buze multor oameni? Nu e asa ca ai facut o persoana cel putin sa rada? Nu e asa ca ai ajutat si tu cativa oameni? Nu esti inutil/a. Vezi? Sigur o sa ai si azi ocazia sa mai faci cate ceva. Maica Tereza spunea ca lumea se schimba cu pasi marunti. Ia-o incet. Sunt sigura ca ai auzit povesti ale unor oameni care candva erau simpli si nu aveau nicio idee ce sa faca cu viata lor si care acum schimba vieti. De exemplu, Eckhart Tolle. La 29 de ani, era in pragul sinuciderii, cand a avut o revelatie si si-a schimbat viata. Si-a dat seama cine este si ce trebuie sa faca. Si acum cartile si clipurile lui inspirationale deschid inimi si schimba vieti. Si el si-a gasit pacea. Pun pariu ca atunci cand se gandea la sinucidere, nici el nu isi imagina ca peste 20 de ani va fi un om echilibrat, fericit, care va ajuta alti oameni sa fie la fel! :) Nu esti curios/oasa sa vezi cand va fi momentul tau si ce va urma?
- Roaga-te. Cheama in ajutor toate fiintele si entitatile care te pot ajuta si in care crezi… Spune-le ca vrei sa scapi de depresie. Vor fi bucuroase sa te ajute.
- Cauta un indrumator spiritual, care sa te sustina si sa te calauzeasca, daca simti ca nu poti singu. Cu siguranta iti va fi de ajutor, caci mai toti oamenii iluminati au trecut prin socul depresiei inainte de a se trezi la Adevar.
- Daca iti vine sa plangi, plangi. Daca vrei sa urlii, urla. Daca iti vine sa spui tot ce ai pe suflet, spune. Doar nu acumula in tine nemultumiri. Doar fi tu si exprima tot ceea ce esti. Ce daca altii judeca? Traiesc ei pentru tine? Te vor duce ei la linia de plutire cand iti va fi greu? Sunt ei mai fericiti ca tine? Daca te judeca, crede-ma ca nu stiu nimic despre iubire si viata, si nici nu merita sa ii bagi in seama. Sunt si ei inca la scoala, mai au de invatat. Si daca ii deranjeaza ce ai de spus, e problema lor. Inseamna ca ai atins un punct sensibil. Daca ii spui unui destept ca e prost, el nu se va supara, pentru ca stie ca e destept. Dar daca ii spui unui prost, prost, el isi va constientiza ignoranta si ii vei deschide o frustrare.
- Inconjoara-te de oameni pozitivi care te incurajeaza. Fereste-te de cei paranoici, fricosi, uraciosi. Nu iti vor face viata mai buna. Nici nu te vor placea vreodata daca vei avea curajul sa te ridici deasupra lor si sa te aventurezi in viata. Pentru ca ei sunt blocati in frica, te vor invidia si iti vor pune piedici. Lasa-i sa isi invete lectia singuri.
- Iubeste-te si gandeste-te la binele tau. Daca tu nu o vei face, nimeni nu o va face, iti garantez.
- Intelege ca Dumnezeu nu greseste niciodata. Daca te-a creat asa cum esti, are EL un motiv si pentru ca te iubeste, motivul asta e spre binele tau. Sigur ai ceva de invatat din asta. Sau sigur iti va folosi candva. De exemplu, stiu o persoana care era mai mereu lenesa si ii placea sa stea in casa sa isi faca de lucru. Toti il criticau pentru asta. De multe ori a refuzat sa mearga cu prietenii la munte si acestia l-au criticat. Insa o data, a refuza sa mearga si a scapat de un accident in care au murit 3 din 4 dintre ei. E un exemplu macabru, stiu, dar uite ca pe el, antisocialismul lui ocazional l-a tinut in viata. Nu ai intamplator anumite defecte. Ai ceva de invatat din ele sau te vor ajuta cumva intr-o zi. Ai rabdare.
- Iubeste-ti viata. Alta nu ai deocamdata acum, dar vei avea cand asta se termina. Cu cat o traiesti mai recunoscator/oare si mai cu bucurie si curaj pe aceasta, cu atat cea viitoare va fi mai frumoasa si mai usoara. Si apoi, daca nu o iubesti, ce crezi ca rezolvi? Te amarasti degeaba si mai tare. Nu poti schimba faptul ca traiesti (  care e un dar minunat – o sa vezi), decat cu un pret care nu merita platit ( decaderea spirituala si o mare incarcatura karmica), asa ca traieste pur si simplu. Nu stii ce iti apare in cale.
- Cand te simti trist/a, nu sta singur/a. Cauta companie. In alti oameni sau in Dumnezeu.
-  Nu ai tu cea mai grea viata. Nu esti tu cea mai asuprit/a. Nu esti o victima. Nimeni nu are, nimeni nu este. Totul se intampla exact asa cum trebuie, ca tu sa poti invata si evolua, iar daca poti sa accepti asta, vei deschide portile unor energii mai bune. Un sut in fund este un pas inainte, nimic mai adevarat.
Si orice ai face, Iubeste-te. Tu esti parte din Dumnezeu. Daca El a creat tot ce exista, iti dai seama ce poti creea si tu? Incearca sa vezi cine esti in forma ta cea mai pura si mai frumoasa.Trezeste-te din coma! Iti ratezi propria viata! Viata e mai interesanta!
Te iubesc!

vineri, 22 august 2014

DESPRE ANIMALUL DE PUTERE


Toata lumea are un animal spirit. Fie că este vorba de visare, calatorie, meditație, există multe moduri de a gasi animalul tău spirit. Țineți minte că este posibil sa dezvoltati relații cu mai multe animale de putere care vă vor ghida în timpul diferitelor etape ale vietii.
Când dezvoltati o relație semnificativă cu animalul de putere, vă pregătiți pentru a explora o lume în care te poți baza mai mult pe imaginație și intuiție, mai degrabă decât doar folosind abilitățile intelectuale și mintea rațională.
Există moduri diferite de a găsi animalul de putere:
– Călătoria samanica
– Meditatie
– Mersul în natură și observarea
– Apelarea animalului de putere
Animalele sunt omniprezente în viața noastră, fie că sunt animale de companie sau trăiesc în sălbăticie, dar de multe ori lipsește o înțelegere clară a naturii lor simbolice și ceea ce ar putea însemna. Când ne raportăm la animale spirit, ele ne pot oferi o perspectiva puternica.
Animalul de putere poate simboliza:
– Aspecte ale personalitatii
– Aptitudini sau trasaturi pe care le-am cultivat cu succes sau care nu au fost încă dezvoltate
– O situație sau emotii care au apărut recent
– Animalele spirit pot oferi, îndrumare, înțelegere intuitivă.
Când suntem in legătură cu un ghid animal de putere, suntem încurajați să:
– Sa ne descoperim, pentru a simți punctele forte și slăbiciunile noastre, abilitățile pe care le-am dezvoltat și potențialul nostru.
– Sa ne eliberam de obiceiurile noastre și să fim deschisi la transformare
– Sa deschidem noi perspective în relația noastră cu natura și pământul ca un întreg
– Sa simtim puterea animalului de putere și să fim inspirati de calitățile sale
– Sa apelam la spiritul animalului de putere pentru a obține sprijin și îndrumare.
Conectarea cu animalul spirit aduce o nouă înțelegere despre noi înșine și relația noastră cu lumea noastră. Când ne cultivăm legătura noastră cu animalele și spiritul lor, se formeaza legaturi puternice cu aliați și ghizi care ne pot ajuta în procesul de învățare despre noi înșine, angajarea în viață mai complet și capacitatea de a face fata provocarilor.
Animalul Spirit transporta mesaje semnificative și lecții pentru cei care ascultă și știu cum să le decodeze. Animalul spirit are rolul sa vă ghideze și să aducă în atenția dumneavoastră ceva care trebuie să fie recunoscut, tratat cu abilitate sau care poate folosi sau dezvolta în continuare.
Animalul spirit poate oferi îndrumare pe:
– Un aspect al vostru, care este deja puternic dezvoltat sau trebuie să fie explorat mai mult
– O situație sau mediu în viața ta de zi cu zi, care are un impact emotional puternic
– O direcție de viață de luat in considerare sau de reflectat asupra ei.
Este important să ne amintim că un animal spirit nu poate fi ales. Aceasta te “alege” pe tine.
În cele mai multe cazuri, animalele spirit pot apărea în timpul meditațiilor, calatoriilor, vise de zi, vise de noapte sau alte stari modificate de constiinta.
Animalele spirit pot, de asemenea, intra în sfera ta de percepție în forma lor fizică. Tu le vei observa, din cauza unui comportament neobișnuit sau datorita mai multor întâlniri într-un interval de timp scurt.
Meditația oferă o modalitate eficientă de a te conecta la animalului spirit. Termenul de “meditație” este un mod liber de a desemna mijloacele de relaxare, folosind imaginația activă, vizualizarea și “călătoria interiora”. Exprimati-va intentia pentru această călătorie interioară, pentru a vă conecta cu unul sau mai multe animale spirit.
Animale în vise sunt manifestări comune de imagini inconștiente , dar, de asemenea, orientări. Dacă animalul apare în visul tău este unul dintre animalele de putere sau un animal spirit care te-a călăuzit în trecut, acorda o atenție deosebită mesajului oferit .
Animalele în vise, dacă acestea sunt animale spirit sau nu, reprezintă de obicei :
- sentimente care nu au fost pe deplin recunoscute încă de către visător
– aspect al personalității sau sentimente considerate greu de controlat ;
– instincte de baza sau emoții ;
– un eveniment sau influența unei persoane în viața visătorului
– orientare intuitiva folosind forma unui animal de putere
Chestionar animal spirit
Iată câteva direcții posibile pentru a găsi animalul de putere și ce fel de legătură ai cu el sau ce mesaj transmite. Următoarele întrebări se aplică la orice animal.
Ce părere ai despre animalul spirit și prezența lui ?
Dacă v-ați întâlnit animalul dvs. spirit în persoană , cum te-ai simți atunci ? Du-te înapoi la încărcătura emoțională a momentului : Te-ai speriat ? Te-ai simți amenințat ? Ai fost fericit pentru a vedea animalul tău spirit ?
Există legături între animalul spirit și situații sau evenimente din viata ta ?
Există legătură între ce simți despre animalul dvs. spirit și sentimentele pe care le ai în alte domenii din viata ta ? Observați dacă noi emotii sau asociații apar, așa cum ar fi fost din constiinta voastra pana acum.
Animalul spirit ar putea reprezenta sentimentele tale,dar, de asemenea, o persoană,un eveniment sau o situație din viața ta din trecut sau prezent.
Ce calități asociezi personal cu animalul tău spirit ?
Uită-te la caracteristicile, trăsăturile, calitățile imaginare sau simbolurile pe care le dai de obicei animalului spirit.
Acesta este un bun punct de plecare pentru crearea și dezvoltarea unei legături mai puternice cu animalul de putere.
Animalul Spirit oferă, adesea, jocuri de cuvinte sau un joc de cuvinte pentru a dezvălui un mesaj mai profund . Fii sensibil la acest tip de asociere, atunci când încercați să găsesti sensul pentru un animal putere .


“Shamans believe that our waking reality is very similar to the world we experience during our sleeping dreams. This does not mean that the world is not real, that those are not real birds singing outside your window or real children playing at your feet or real neighbors bickering next door. The world is real, but our perception of that world is flawed. Our mind only ruffles the surface of the reality it observes, and thus perceives only its own distorted reflection. Is therefore obscures the truth of a greater Reality”. From the book Power Up your Brain The Neuroscience of Enlightenment By Alberto Villoldo PhD & David Perlmutter M.D.

joi, 21 august 2014

Mirarea si fascinatia in fata vietii – o sarbatoare a sufletului


imagesCand decizi sa incepi sa cultivi frumosul in interiorul tau, sau mai bine zis cand incepi sa iti amintesti cine esti si sa te acordezi la acea frecventa a frumosului care se afla tot timpul in adancul fiintei tale, realitatea exterioara incepe sa reflecte acel frumos. De fapt nu realitatea reflecta ci tu incepi sa observi acele elemente de frumos ale realitatii la care pana mai ieri erai orb pentru ca traiai pe cu totul alta frecventa.
Odata ce ai reusit sa pasesti in aceasta directie, lasa viata sa te surprinda. Ceea ce vreau sa spun este ca ai la indemana un instrument minunat care sa faca din fiecare clipa un dar, o sarbatoare si acest instrument este mirarea. Mirarea te scoate din zona de „stiu” si senzatia ca stim este benefica la un moment dat, pentru ca ne reda increderea in propriile forte, dar in acelasi timp este bine sa avem clipe in care sa stim sa iesim din zona de cunoastere si sa intram in mirare. Pur si simplu, dezbraca-te de mantia cunoasterii, pentru cateva clipe si redevino copil.
Viata se compune din miracole marunte si continue pe care le intalnesti la tot pasul. O floare, un copac, o adiere de vant, o sincronicitate, un gand cristalin, un zambet, o reusita la care nu te asteptai. Toate aceste culori incep sa ti se dezvaluie si este bine sa stii sa le primesti cu mirare de copil. Mirarea, fata de starea de „stiu”, are darul de a contine in ea inocenta copilariei si atunci cand privim la nuantele existentei cu ochi puri de copil, ne deschidem catre seva Iubirii, ne lepadam o vreme de adultul care le stie pe toate, de cel care aduce problemele trecutului si angoasele legate de viitor, in clipa prezenta stirbindu-i stralucirea, de conditionarile mintii si ne deschidem complet catre Lumina. Privim cu ochi mari de copil si cuprindem in ei toata minunea momentului, simtim cu inima curata a unui copil si cuprindem in ea tot freamatul clipei.
Laughing-ChildUn copil priveste o floare si exclama „oaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaau!”, prin aceasta stare de a fi, el aduce recunostinta clipei si nu numai, mirarea in fata frumosului ii mentine vie curiozitatea. Aceasta curiozitate, odata activata te ajuta sa patrunzi tot mai adanc si mai profund in darul acelei clipe, pentru ca stii ca intotdeauna este mai mult decat poti sa vezi acum. Te lasi surprins de acel miracol marunt al vietii si lasandu-te surprins, in primul rand il inalti. El nu mai ramane marunt ci capata proportii uriase, pentru ca este rupt din infinit si tu incepi sa percepi acest lucru. Asadar te lasi surprins nu pentru ca „nu stii”, nu pentru ca nu ai cunoastere si nu ai mai vazut asa ceva (defapt chiar nu stii si cunoasterea pe care o ai chiar este un bob de nisip pe o plaja infinita) ci pentru ca a aparut in viata ta in acea forma si conjunctura unica, pentru ca in acel moment tu vezi si simti o impletire unica a culorilor Luminii si acest lucru este minunat. Tu practic te plimbi pe Cararea vietii si dintr-o data, in fata ta, apare un fragment de frumos. Mirarea in fata acestui fragment de frumos reprezinta defapt o stare complexa si profunda de scufundare in Iubire. Nu e ca nu ai mai vazut in viata ta un copac. Vezi copaci la tot pasul, dar atunci cand privesti la un arbore cu mirarea copilului, tu te indragostesti de acel copac, prezenta sa in viata ta nu este o raritate, dar unicitatea clipei te surprinde, activeaza in tine freamatul, tremurul care te face sa traiesti plenar acel moment. Tu nu il vezi doar cu ochii ci prin acel „oaaaaaaaaau”, daca este intr-adevar simtit si nu fortat, te deschizi plenar catre el, il vezi cu toata fiinta, il simti cu toata fiinta. Cand iti apare o floare in cale si spui „da, ce nu stiai? Exista flori!”, atunci vorbesti dintr-o zona de cunoastere care in acest context te limiteaza, nu te lasa sa patrunzi in pliurile clipei, sa te scufunzi in nuante, sa o traiesti plenar. Cand iti apare o floare in cale, te opresti in fata ei, ii lasi frumusetea sa te mangaie si sa te surprinda, si in sufletul tau spui „oaaaaaaaaaaau!”, atunci iesi din sistemele mintii si activezi vocea sufletului. Mintea intotdeauna va spune „stiu” sau „nu stiu”. In schimb, mirarea vine din suflet si activand curiozitatea pura, aceasta cizeleaza mintea, o face sa caute, sa intre in profunzimea momentului, o rafineaza. E simplu. Atunci cand inveti ceva si spui „stiu”, inchizi cartea, pentru ca ai terminat de invatat si treci mai departe, la alt subiect. Dar daca subiectul te fascineaza, continui investigatiile, sapaturile, recitesti anumite pasaje pentru a le intelege mai bine. Si daca aprofundarea la nivelul mintii ne imbogateste, inchipuie-ti ce se intampla cand activam fascinatia la nivel de suflet si acesta isi incepe cautarea, trairea, Calatoria pentru a intra si mai profund in Darul unei clipe.
imgu8UnsvDaca am cunoaste deja starea adevarata de Iubire, atunci doar am FI. Probabil ca mirarea, fascinatia, nu si-ar mai avea locul. Insa, inca suntem doar pe Calea spre Iubire, inca o re-descoperim, inca suntem in proces de re-amintire. In acest caz, mirarea in fata frumosului ne face sa intram in profunzimile acelui miracol marunt si sa il traim cat mai plenar, facand inca un pas in reamintirea Iubirii catre care tindem. Mirarea este in primul rand un prim semn ca am recunoscut frumosul, ca l-am zarit. Cand iti place cu adevarat ceva, ai tendinta sa te apropii de acel ceva, sa il iei in palma, sa il atingi, sa il explorezi si te bucuri de fiecare atingere, zambetul ti se asterne pe chip si cu acel zambet incepi sa mangai ceva-ul care devine centrul atentiei tale. In acest fel il sarbatoresti, ii sarbatoresti unicitatea si astfel pentru tine, acea clipa devine o sarbatoare, pentru ca iei parte la ea. La fel este si cu mirarea, numai ca in cazul acesta, mirarea inocenta de copil in fata momentelor vietii de care ne lasam surprinsi, implica nu numai corpul si mintea noastra ci si sufletul. In loc sa luam un obiect frumos in palmele noastre pentru a il „sarbatori”, luam clipa in palmele sufletului. O atingem cu privirea, cu palmele dar si cu sufletul. Sufletul nostru spune „oaaaaaaaau” si mangaie petalele acelei flori sau ramurile copacilor, sau zambetul vecinului care ne-a surprins si in fata caruia am activat mirarea pura de copil. Si acel moment devine maret, o sarbatoare la care participi cu toata fiinta ta. Nu te opresti la suprafata clipei ci patrunzi in ea tot mai adanc, impins de fascinatie si scaldandu-te in nuantele sale, tu mai descoperi, la fel de plenar, un fragment de Iubire.
siluk6-940x705Nu trece indiferent pe langa viata, nu lasa frumosul sa fie lipsit de mirarea copilului din tine, nu pentru ca frumosul nu ar fi normal si pentru ca prezenta in viata ta ar trebui sa te mire. Nu. Ci pentru ca el ni se releva in fiecare clipa de o maniera atat de unica incat fiecare clipa de frumos, in unicitatea sa, este o sarbatoare a sufletului si este bine sa o recunosti si sa inveti sa te scalzi in aceasta sarbatoare.
Priveste cerul cu ochi de copil, lasa sufletul tau sa spuna „oaaaaau” si el va continua sa iti dezvaluie Iubirea. Priveste orice element de frumos care iti apare in cale si lasa sufletul tau sa se mire, lasa-l sa fie cuprins de fascinatia pentru acea clipa si vei incepe sa gusti din seva Infinitului.
Sursa-harmonygroup.ro

miercuri, 20 august 2014

Prima Inițiere ("Singura Măsură Exactă") (Jeanne de Salzmann)

Publicat pentru prima oară în Georges Ivanovitch Gurdjieff - Dossier H, 1992, L'Age d'Homme, editat de Bruno de Panafieu, apoi în ediția engleză a acestei cărți, sub titlul de "Prima Inițiere". Alte versiuni ale acestui eseu, uneori purtând titlul "Singura Măsură Exactă", au fost atribuite în mod incorect lui G. I. Gurdjieff.
Veți vedea că în viață primiți exact ceea ce oferiți. Viața voastră este oglinda a ceea ce sunteți. Este după chipul și imaginea voastră. Sunteți pasivi, orbi, plini de pretenții. Luați totul de-a gata, acceptați totul, fără să simțiți că aveți o obligație. Atitudinea voastră referitor la lume și despre viață este atitudinea unora care au dreptul să exprime cereri și să ia, a unora care nu trebuie să plătească sau să câștige cu sudoarea frunții. Credeți că totul vi se cuvine, pentru simplul fapt că este vorba de voi! În asta constă toată orbirea voastră! Nimic din acestea nu vă sare in ochi. Și totuși, asta este ceea ce păstrează o lume separată de cealaltă.
Nu aveți nici o unitate de măsură cu care să vă măsurați pe voi înșivă. Trăiți în mod exclusiv la cheremul lui “Îmi place” sau “Nu-mi place” și nu aveți nici un fel de apreciere pentru altceva, în afara voastră. Nu recunoașteți nimic mai presus de voi – poate în mod teoretic, logic, însa în mod concret, nu. De aceea emiteți mereu pretenții și continuați să credeți că orice este ieftin și că aveți destul în buzunare ca să puteți cumpăra orice vă place. Nu recunoașteți nimic mai presus de voi, fie în afara voastră, fie în interiorul vostru. De aceea, repet, nu aveți nici un fel de măsură și trăiți în mod pasiv, în conformitate cu gusturile și dezgusturile voastre.
Da, ‘stima pentru voi înșivă’ vă orbește. Este cel mai mare obstacol în calea unei noi vieți. Trebuie să fiți capabili să treceți de acest obstacol, acest prag, înainte de a merge mai departe. Acest test îi împarte pe oameni în două categorii: cei care sunt “grâu’ și cei care sunt “neghină”. Indiferent cât de inteligent, cât de dăruit, cât de strălucitor poate fi un om, dacă acesta nu își schimbă modul în care se apreciază pe sine, nu există nici o speranță pentru o dezvoltare interioară, pentru o muncă în sensul auto-cunoașterii, pentru o adevărată devenire. Acesta va rămâne la fel cum se află pe tot timpul vieții sale. Această primă cerință, primă condiție, primul test pentru cineva care vrea să lucreze asupra lui însuși este să își schimbe modul în care se apreciază pe sine. Acesta nu trebuie să-și închipuie, nu numai să creadă sau să i se pară, ci trebuie să vadă în el însuși lucruri pe care nu le-a văzut până atunci, să le vadă literalmente. Aprecierea sa nu se va putea schimba niciodată atât timp cât el nu vede nimic în sine însuși. Iar pentru a vedea, el trebuie să învețe să vadă; aceasta este prima inițiere a omului în ceea ce privește auto-cunoașterea.
În primul rând trebuie să știe ce anume trebuie să privească. Când știe, trebuie să facă eforturi, să-și păstreze atenția, să privească în mod constant, cu perseverență. Numai prin menținerea atenției și neuitând să privească, într-o zi, poate, va fi capabil să vadă. Dacă vede o dată, atunci va putea vedea și a doua oară, iar dacă va continua așa, atunci nu va mai putea să nu vadă. Aceasta e starea pe care trebuie să o căutăm, țelul observațiilor noastre; de aici se va naște adevărata dorință, o dorință irezistibilă de a deveni: din reci vom deveni calzi, plini de vibrație; vom fi atinși de propria noastră realitate.
Astăzi nu avem altceva în afara iluziei despre ceea ce suntem. Gândim în termeni prea buni despre noi înșine. Nu ne respectăm. Pentru a mă respecta, trebuie să recunosc în mine o parte care este deasupra altor părți și atunci atitudinea mea despre această parte va purta mărturia respectului pe care eu o am pentru ea. În acest fel trebuie să mă respect pe mine însumi. Iar relațiile mele cu ceilalți trebuie să fie guvernate de același respect.
Trebuie să înțelegeți că toate celelalte unități de măsură – talent, educație, cultură, geniu – sunt schimbătoare și se referă la detalii. Singura măsură exactă, singura imuabilă, obiectivă și reală este măsura dată de vederea interioară. Eu văd – Eu mă văd pe mine însumi – prin aceasta ați măsurat. Cu o parte mai înaltă, adevărată, ați măsurat o altă parte mai joasă, la fel de reală și ea. Iar această măsurătoare, definind prin ea însăși rolul fiecărei părți, vă va duce către respectul pentru voi înșivă.
Însă veți vedea că asta nu e ușor. Și nu este ieftin. Trebuie să plătiți din plin. Pentru rău platnici, oameni leneși, paraziți, nu este nicio speranță. Trebuie să plătiți, să plătiți mult și imediat, să plătiți în avans. Să plătiți cu voi înșivă. Prin eforturi sincere, conștiincioase, dezinteresate. Cu cât sunteți mai pregătiți să plătiți fără să precupețiți, fără să trișați, fără nici o falsificare, cu atât mai mult veți primi. Iar din acel moment încolo, vă veți familiariza cu natura voastră. Și veți vedea toate trucurile, nesinceritățile la care recurge natura voastră pentru a nu plăti cu bani peșin. Pentru că trebuie să plătiți cu teoriile voastre luate de-a gata, cu convingerile voastre adânc înrădăcinate, cu prejudecățile voastre, cu convențiile, cu “Îmi place” și “Nu-mi place”. Fără târguială, în mod cinstit, fără să emiteți pretenții. Încercând în mod sincer să vedeți pe măsură ce oferiți banii voștri falși.
Încercați pentru o clipă să acceptați ideea că nu sunteți ceea ce credeți că sunteți, că vă supraestimați, că de fapt, vă mințiți pe voi înșivă. Că întotdeauna vă mințiți pe voi înșivă, în fiecare moment, toată ziua, în întreaga voastră viață. Că acest mod de a minți vă conduce într-o asemenea măsură încât nu îl mai puteți controla. Sunteți prada acestui mințit. Mințiți, în orice imprejurare. Relațiile voastre cu ceilalți – minciuni. Educația pe care o dați, convențiile – minciuni. Învățăturile voastre – minciuni. Teoriile, arta voastră – minciuni. Viața voastră socială, viața voastră de familie – minciuni. Și ceea ce credeți despre voi înșivă – minciuni, de asemenea.
Însă nu vă opriți niciodată din ceea ce faceți sau spuneți, pentru că voi credeți în voi înșivă. Trebuie să vă opriți în interior și să observați. Să observați fără idei preconcepute, acceptând pentru un timp aceasta idee a mințitului. Și dacă observați în acest fel, plătind cu voi înșivă, fără auto-compătimire, renunțând la toate presupusele bogății în schimbul unui moment de realitate, poate că veți vedea dintr-o dată ceva pe care nu l-ați mai vazut niciodată în voi înșivă până în acea zi. Veți vedea că sunteți diferiți de ceea ce gândiți că sunteți. Veți vedea că sunteți doi. Unul care nu este, însă ia locul și joacă rolul celuilalt. Și unul care este, atât de slab totuși, atât de lipsit de substanță, încât îndată ce apare, dispare aproape imediat. Acesta nu poate îndura minciunile. Cea mai mică minciună îl face să leșine. Acesta nu se sfădește, acesta nu rezistă, acesta este dinainte învins. Învățați să priviți până atunci când veți simți diferența între cele două naturi ale voastre, până când ați văzut minciunile, amăgirea din voi înșivă. Atunci când ați văzut cele două naturi, în acea zi, în voi înșivă, se va naște adevărul.

sursa

marți, 19 august 2014

Mintea este cea care controlează ADN-ul:Bruce Lipton.







  Ideea generală este că ADN-ul determină în mare parte cine suntem – nu numai culoarea ochilor sau părul, cât şi, de exemplu, condiţiile noastre, afecţiunile sau sensibilitatea la cancer – este o idee eronată, spune biologul specializat în celule stem Bruce Lipton.
”Uneori crezi că eşti mai mult sau mai puţin o victimă a moştenirii genetice”, spune Lipton în documentarul ”Biologie sau Credinţă”. ”Problema cu acest sistem de credinţă este că se extinde la un nivel… devii iresponsabil. Ajungi să spui: nu pot să fac nimic în privinţa asta, aşa că de ce să încerc?”
Acest concept implică faptul că ”eşti mai slab decât genele tale”, a explicat Lipton. Acesta susţine că percepţia unei persoane, nu programarea genetică, este ceea ce activează acţiunea dintr-un corp:
”De fapt credinţa noastră este cea care ne selectează genele, care, la rândul lor, ne selectează comportamentul”.
Ca să explice cum funcţionează mecanismul pe care îl descrie, biologul începe de la nivelul celor 50 până la 65 de trilioane de celule care compun corpul uman. El arată cum o celulă funcţionează în mod independent de ADN şi cum percepţiile mediului afectează ADN-ul. Acesta aplică apoi aceleaşi principii la corpul uman ca un întreg, arătând puterea pe care percepţiile noastre, credinţele noastre, o au asupra ADN-ului.
Cinci puncte care rezumă descoperirile lui Lipton.
1. Celula este precum un corp uman şi funcţionează fără ADN
Celula este precum un corp uman. Este capabilă de respiraţie, digestie, reproducere, şi alte funcţii asemănătoare. Nucleul acesteia, care conţine genele, a fost văzut în mod tradiţional ca fiind centrul de control – creierul celulei.
Totuşi, când nucleu este îndepărtat, celula îşi continuă funcţiile vitale pentru încă o lună sau mai mult şi poate încă să recunoască toxinele şi nutrienţii. Se pare că nucleul – şi ADN-ul conţinut de acesta – nu controlează celula direct.
Oamenii de ştiinţă au presupus cu 50 de ani în urmă că genele controlează biologia. ”Părea aşa de corect, încât noi am crezut toată povestea”, spune Lipton. ”Dar nu avem ipoteze corecte”.
2. ADN-ul este controlat de mediu
Proteinele îndeplinesc funcţiile în celulă şi sunt piesele de rezistenţă ale vieţii. Un timp îndelungat s-a crezut că ADN-ul controlează sau determină acţiunile proteinelor.
Lipton a propus un model diferit. Stimulii de mediu, care vin în contact cu membrana celulei, sunt percepuţi de proteinele receptoare din membrană. Asta porneşte o reacţie în lanţ a proteinelor, reacţie ce poate fi descrisă ca mesaje către alte proteine, catalizând acţiunea în celule.
ADN-ul este acoperit cu o membrană protectoare din proteină. Mesajele de mediu acţionează asupra acelei proteine, o fac să se deschidă şi să selecteze anumite gene pentru utilizare – genele necesare pentru a reacţiona la starea curentă a mediului.
Practic, ADN-ul nu este începutul reacţiei în lanţ. Percepţia membranei celulare cu privire la mediu este primul pas. Dacă nu se percepe nimic, ADN-ul rămâne inactiv.
”Genele pot să se închidă şi să se deschidă… nu se pot controla singure”, a spus Lipton. Dacă o celulă este protejată de toţi stimulii de mediu, nu poate face nimic. ”Viaţa apare în funcţie de modul în care celula răspunde la mediu”.

  3. Percepţia asupra mediului nu este în mod necesar realitatea mediului înconjurător
Lipton a citat un studiu din 1988 al lui John Cairns ce a fost publicat în jurnalul Nature şi intitulat ”Originea Mutanţilor”. Cairns a arătat că mutaţiile în ADN nu erau aleatorii, ci aveau loc într-un mod predeterminat, ca răspuns la stresul produs de mediul înconjurător.
”În fiecare dintre celulele tale, ai gene a căror funcţie este să rescrie şi adapteze gene în funcţie de necesităţi”, a explicat Lipton. Într-un grafic care ilustrează descoperirile lui Cairns, semnalele mediului înconjurător erau descrise ca fiind separate de percepţia organismului asupra semnalelor de mediu.
Percepţia unei fiinţe despre mediul înconjurător acţionează ca un filtru între realitatea obiectivă a mediului şi reacţia biologică a fiinţei la acesta.
”Percepţia rescrie genele”, a declarat Lipton.
4. Credinţele umane şi alegerea unui mediu pozitiv sau negativ
La fel cum celulele au proteine receptoare pentru a percepe mediul din exteriorul membranei celulare, oamenii au cele cinci simţuri. Acestea sunt ceea ce ajută o persoană să determine ce gene trebuiesc activate într-o anumită situaţie.
Genele sunt precum programele dintr-un computer, spune Lipton. Aceste programe pot fi divizate în două clase: primele sunt legate de creştere, sau reproducţia; celelalte de protecţie.
Când o celulă întâlneşte nutrienţi, celulele de creştere sunt cele activate şi folosite. Când o celulă întâlneşte toxine, genele de protecţie sunt cele activate şi folosite.
Când o fiinţă umană întâlneşte compasiune genele de creştere sunt activate. Când o fiinţă umană întâlneşte frică sunt activate genele protective.
Problema apare atunci când o persoană poate percepe un mediu ca fiind negativ, când de fapt mediul este susţinător şi pozitiv. Când această percepţie negativă activează genele protective, răspunsul corpului este să intre în modul denumit ”luptă sau fugi”.
5. ”Lupta sau fuga”
Circulaţia sângelui este direcţionată dinspre organele vitale către membre, care sunt folosite pentru confruntare sau fugă. Sistemul imunitar devine mai puţin important. Dacă te gândeşti la răspunsurile de care am avea nevoie să fugim de leu, de exemplu, picioarele ar fi infinit mai importante decât sistemul imunitar. În aceste condiţii, corpul favorizează picioarele şi neglijează sistemul imunitar.
Deci, când o persoană percepe mediul ca fiind negativ, corpul are tendinţa să neglijeze sistemul imunitar şi organele vitale. De asemenea, stresul ne face mai puţin inteligenţi şi mai neclari în gândire. În schimb, partea din creier legată de reflexe creşte în importanţă când este activat modul ”luptă sau fugi” decât partea legată de memorie şi de alte funcţii mentale.
Când o persoană percepe mediul ca fiind unul blând, corpul activează genele de creştere şi îngrijeşte corpul.
Lipton a oferit drept exemplu orfelinatele din Europa de Est, unde copii primesc mulţi nutrienţi şi puţină iubire. Cei care au crescut în astfel de instituţii au o dezvoltare redusă în termeni de înălţime, învăţare, cât şi alte domenii, conform descoperirilor. Există şi o şansă mare de apariţie a autismului. Lipton spune că autismul, în acest caz, este un simptom al activării genelor de protecţie, precum nişte ziduri ce au fost ridicate.
”Credinţa acţionează ca un filtru între mediul real şi biologia ta”, a declarat acesta. Astfel, oamenii au puterea să-şi schimbe biologia. Este important să menţii o percepţie clară, spune acesta, deoarece, în caz contrar, nu vei dezvolta biologic lucrurile potrivite pentru mediul din jurul tău.
”Nu suntem victimele genelor”, spune acesta, îndemnând audienţa să ţină cont de ”credinţele cu care îşi selectează genele”.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...