"Daca vrei sa trezesti intreaga omenire, atunci trezeste-te tu pe de-a-ntregul; daca vrei sa elimini suferinta din lume, atunci elimina tot ce este intunecat si negativ in tine.
Cu adevarat, cel mai mare dar pe care il ai de oferit este propria ta transformare!"

Lao Tzu
Se afișează postările cu eticheta Eckhart Tolle. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Eckhart Tolle. Afișați toate postările

miercuri, 22 ianuarie 2020

Trecutul nu te poate impiedica ca sa traiesti in prezent acum

"Nimic din ce s-a intamplat in trecut nu te poate impiedia ca sa traiesti in prezent acum." - E Tolle.

Lasi trecutul sa iti influenteze prezentul? Prin actiunile si gandurile tale lasi ca trecutul sa se manifeste?

Scrie un comentariu daca te-a ajutat sa constientizezi ceva aceasta postare.

O zi minunata.


miercuri, 21 ianuarie 2015

Eckhart Tolle – Sfaturi #02

• Pentru majoritatea oamenilor, gândirea este involuntară, compulsiva şi chiar vicioasă, ca un drog. Mulţi sunt torturaţi zilnic de minţile lor, de vocea din capul lor, care nu se opreşte niciodată din comentat.
• Majoritatea stărilor emoţionale negative sunt cauzate de gândirea disfuncţională. Emoţiile sunt reacţii ale corpului la gânduri. De exemplu, nemulţumirile, resentimentele, vinovăţia … dispar atunci când vocea din capul tău se opreşte şi nu îţi mai spune vechile ei poveşti. Frică dispare şi ea atunci când mintea NU mai creează scenarii viitoare… de niciun fel! Corpul reacţionează la ele ca şi când ar fi o realitate prezenta.
• Nu te preocupă de rezultatele acţiunii tale, ci doar acorda atenţie acţiunii însăşi. Rezultatul va veni prin propria lui voinţă! Aceasta este puterea practicii spirituale.
• Toată negativitatea este produsă prin negarea prezentului. Anxietatea, apăsarea, tensiunile, stresul, îngrijorarea, toate formele de frică sunt cauzate de prea mult viitor sau trecut şi prea puţin prezent. PREZENTUL este realitatea care dizolvă trecutul şi viitorul!
• Moartea este deschiderea transcedentei – posibilitatea de a şti cine eşti cu adevărat, dincolo de nume şi formă.
• Suntem aici pentru a găsi ,,cea mai importantă dimensiune a existenţei umane”, înăuntrul nostru. Ea este mai adâncă decât gândul şi nu este bazată pe cunoaşterea unor fapte noi, interesante, pe date noi. Lumea este deja plină de ele. Poţi apăsa orice buton media şi vei obţine informaţia de care ai nevoie. Suntem deja înecaţi de ele. Şi în cele din urmă spre ce punctează toate acestea? Mai multă informaţie, mai multe lucruri… ca un mare shopping-mall.
• Te găseşti oare pe tine însuţi prin creşterea capacităţii de a gândi şi analiza, prin acumularea de cât mai multe date şi mai mult conţinut? Poate ,,mai mult” să salveze lumea? Totul este formă. Nu vei reuşi NICIODATĂ să faci asta la nivelul formei! Nu le poţi aranja în mod corespunzător şi nu poţi acumula toate formele de care crezi că ai nevoie pentru a te simţi cu adevărat împlinit! Poate uneori, totuşi, vei reuşi puţin…dar pentru scurt timp!
• Ţi se poate întâmpla, aşa…că totul să funcţioneze minunat în viaţa ta – cu sănătatea stai bine, ai o relaţie deosebită, bani, avere, dragoste şi respect din partea celorlalţi oameni. Dar, asta nu durează mult timp şi apoi, deodată, ceva începe să se năruie aici… sau acolo… fie în finanţe sau în relaţie,… cu sănătatea sau în munca pe care o faci sau poate în situaţiile de viaţă prin care treci. Toate astea pentru că este în natura lumii formelor că nimic să nu rămână fix prea mult timp – şi astfel după o perioadă, lucrurile încep să se destrame… din nou…!
• Vocea din cap care nu se mai opreşte odată, comentariul – devine civilizaţia care este obsedată de forma şi de aceea NU ŞTIE NIMIC despre cea mai importantă dimensiune a existenţei umane: SACRUL, nemărginită linişte şi pace, lipsa formei, Divinul. ,,Ce vei dobândi de câştigi întreaga lume, dar te pierzi pe tine însuţi?”
• Se poate spune că sunt două căi prin care poţi să fii nefericit: neobţinând ceea ce vrei şi …obţinând ceea ce vrei.
• După ce oamenii ating ceea ce lumea spune că este pentru ei necesar pentru a fi împliniţi – adică bogăţie, recunostere, prosperitate, realizări – nu după mult timp, totuşi ei nu se mai simt fericiţi. Nu se simt împăcaţi cu ei înşişi. Pentru că nu au obţinut adevărata siguranţă, acel sentiment că au ajuns la capăt până la urmă. Realizările lor nu le-au dat ceea ce ei căutau cu adevărat – pe ei înşişi! Nu le-au dat sentimentul de a fi adânc înrădăcinaţi în viaţă, aşa cum spune Iisus, plinătatea vieţii, viaţă întreagă!
• Forma pe care o ia acest moment este poartă spre dimensiunea lipsită de forme. Este poarta strâmtă de care ne vorbeşte Iisus, care duce la viaţă. Da, este foarte îngustă: este chiar această clipă!
• Pentru a găsi poarta, trebuie doar SĂ TE OPREŞTI odată din scormonirea nesfârşită a trecutului şi viitorului poveştii care este viaţa ta. Acolo sunt cărţi,… povestiri şi tu le-ai rumegat tot timpul. Aşa că abandonează-ţi povestea. Nu este ceea ce eşti tu cu adevărat. De obicei, oamenii trăiesc purtând toată viaţa cu ei o povară, care este trecutul şi viitorul lor, o greutate – istoria lor personală, întotdeauna nefericită – şi fac asta pentru că spera că îi va face cândva, să se simtă mai împliniţi în viitor. Dar asta nu se va întâmpla niciodată, aşa că renunţă la această continua căutare! Opreşte-te – nu mai cauta nimic! Abandonează această căutare! E fără rost!
• Nu poţi rezolva problemele pe care le ai prin gândirea îndârjită, doar creezi probleme.. prin… gândire. Soluţia apare numai atunci când te opreşti din a gândi şi devii liniştit şi absolut prezent, fie şi numai pentru un moment. Apoi, un pic mai târziu, când gândul se întoarce, deodată ai o inspiraţie, care nu există înainte.
• Da drumul la gândirea excesivă şi vei vedea cum totul se va schimba miraculos! Relaţiile ţi se vor schimba, pentru că nu mai aştepţi şi nu mai ceri ca cealaltă persoană să facă ceva pentru tine, să îţi dea ceva, spre a-ţi întări şi creşte egoul. Nu te mai compara cu ceilati şi nu mai încerca să fii mai mult decât ei (şi toate astea numai pentru a-ţi întări egoul). Lasă-i pe toţi să fie aşa cum sunt! Nu este nevoie să-i schimbi! Nu trebuie să-i faci să se poarte altfel, numai ca să fii tu fericit!

Un pamant nou ed.3 - Eckart Tolle

Puterea prezentului. Ghid practic. Invataturi esentiale meditatii si exercitii din Puterea prezentului

Un pamant nou - Trezirea constiintei umane

Secretul lui Milton. O aventura a cunoasterii prin intermediul puterii Prezentului

Linistea vorbeste

Puterea prezentului. Ghid de dezvoltare spirituala. Editia a V-a

Pachet - Eckhart Tolle: Un pamant nou. Trezirea constiintei umane. Editia a III-a Linistea vorbeste.


sursa

marți, 4 februarie 2014

Karma, absenta completa a Prezentei Constiente

Karma, asa cum o vad eu, este conditionarea inconstienta care va guverneaza viata.
Karma este partial colectiva si partial personala. Voi puteti intelege karma nu doar ca pe un subiect extern voua, o puteti intelege observandu-va pe voi si apoi, cunoasteti multe alte lucruri. Daca doriti sa intelegeti karma, trebuie sa va priviti pe voi insiva. Eu incep sa inteleg ce este karma atunci cand ceva apare, care nu a facut parte deloc din karma. Aici este cheia - aparitia constiintei - sau Prezenta sau trezirea spirituala, nu fac parte din karma. Aceasta este o alta dimensiune care intrerupe taramul karmic. Voi nu deveniti constienti prin acumulare, asa cum se spune cateodata in orient , "karma buna". Este in regula la acest nivel, va puteti face peretii sau mobila inchisorii voastre putin mai confortabili, dar exista ceva total dincolo de karma, care poate intra in viata voastra in orice moment.
Renasterea este desigur o parte din karma. Intelesul profund al renasterii este identificarea cu forma. Nu trebuie sa credem in transmigrare , va puteti privi renasterea in propria voastra viata. De fiecare data cand va identificati cu un gand, care reprezinta forma, va nasteti in acel gand. Identitatea voastra, sensul sinelui vostru se afla in el. Aceasta este karma.
Karma voastra este identificarea inconstienta cu aceste tipare pe care le-ati mostenit - adica conditionarea. Aceasta este identificarea completa a constiintei cu tiparele conditionate. Constiinta inseamna visare, ar putea spune cineva. De aceea noi folosim cuvantul "trezire", in multe traditii spirituale. Constiinta este trezire, constiinta este in starea ca de vis, cand santeti identificati cu tiparele inconstiente. De multe ori pe zi, voi santeti renascuti intr-o reactie emotionala sau mentala, in gandurile care apar. Karma creeaza, in exterior, confirmarea ca acest lucru este corect.
Deci, daca va ganditi ca lumea este plina de oameni rai, veti intalni oameni rai - cu alte cuvinte, oameni inconstienti. Chiar si pe oamenii care sunt la jumatatea caii intre a fi constienti si inconstienti, credinta voastra ii va impinge in inconstienta.
Karma este absenta completa a Prezentei constiente. Aceasta este automata. Se joaca singura. Timpul nu va elibereaza de karma. Aceasta este o neintelegere, ca daca trece suficient timp, puteti sa va eliberati de karma. Karma renaste si se repeta. Singurul lucru care va poate elibera de karma este aparitia Prezentei. La orice punct in roata karmei, Prezenta poate aparea. Se poate intampla unui criminal in inchisoare, unui condamnat la moarte. I se poate intampla cuiva care nu a auzit niciodata de lucruri spirituale. Se poate intampla cuiva care mediteaza de 30 de ani.
Prezenta va elibereaza de karma. Nu de toata odata. Karma are o amploare enorma. Tiparele gandurilor, tiparele emotionale, tiparele de reactie. Asa cum prezenta isi face aparitia, karma se diminueaza gradual si veti experimenta o prabusire a acelor tipare. Nu aceasta conteaza atat de mult, deoarece odata ce santeti prezenti, acele tipare de gand mai pot inca aparea , dar nu mai sant atat de problematice. Acestea nu mai cauzeaza suferinta pe care au cauzat-o inainte, deoarece sant vazute in lumina constiintei. In lumina constiintei, tiparele nu va mai domina viata. Corpul durere face parte din karma , care poate fi puternic in unii si nu chiar atat de puternic in altii. Asa cum Prezenta apare, voi santeti eliberati de karma. Apoi, aveti un alt factor complet diferit care soseste in viata voastra. De exemplu, pentru ca o persoana sa devina libera fata de karma colectiva, are nevoie de o cantitate considerabila a Prezentei care sa intre. Apoi aceasta va va inlatura , fie intern sau va puteti afla altundeva. Pentru o persoana care este nascuta intr-o vasta karma colectiva este necesara Prezenta considerabila pentru ca sa nu fie atrasa in aceasta karma.
Cand Hitler a venit la putere, nu multi oameni au fost capabili sa se indeparteze. Cativa au fost si au plecat. Ei au putut vedea ceea ce se intampla si au fost destul de puternici sa nu se identifice cu colectivul. A fi in stare sa va indepartati de karma colectiva cere o Prezenta considerabila - si cativa oameni au avut-o. Apoi este destinul nostru sa mergem dincolo de karma , prin a fi receptaculii pentru Prezenta. Oricine se trezeste va afla ca mai devreme sau mai tarziu vor deveni invatatori pentru altii. Ceea ce face un invatator spiritual este sa sublinieze posibilitatea trezirii si neidentificarea cu tiparele inconstiente.
Invatatorul spiritual va invata sa mergeti dincolo de karma. Acesta este functia voastra si va deveni crescanda, fie ca deveniti un invatator formal sau neformal. Trezirea spirituala si iesirea din karma reprezinta acelasi lucru. Multi oameni vor fi atrasi catre voi. Oricine trece prin procesul trezirii este deja un invatator. Predand, inseamna ca v-ati gasit pe voi insiva ascultand din spatialitate, cand cineva vorbeste sau intreaba ceva sau va spune despre problemele sale. Puteti afla ca raspunsul vine din acea tacere in care voi ascultati. Nu are sens sa spuneti: "Eu o voi invata pe aceasta persoana acum". Veti afla ca aceasta invatare este spontana. Veti ajuta oamenii sa paseasca in afara identificarii cu inconstienta , ceea ce inseamna a merge dincolo de karma.
Aceasta se aplica tuturor celor care se trezesc. Asa cum ii invatati, constiinta se aliniaza cu mintea voastra. Mintea voastra este capabila sa se acordeze in profunzimile constiintei si poate fi utilizata ca un instrument. Apoi cuvintele ies afara din gura voastra.
Exista, in final, doar un singur invatator, constiinta trezita este invatatorul. Aceasta ii poate invata doar pe cei in care exista un grad de pregatire. Invatatura trebuie sa fie primita. Daca exista doar o densitate a mintii, invatarea nu are loc. Veti fi amuzati cand oamenii sant atrasi spre voi - oamenii care sant pregatiti - si voi va gasiti spunand ceva ce nici macar nu stiati despre voi insiva. Aceasta se intampla doar atunci cand intrebarea a fost pusa si constiinta raspunde.
Asa cum predati, voi invatati. Realizarile sosesc. Predarea si invatarea reprezinta acelasi proces. O profunzime are loc, asa cum voi predati. Voi sunteti aici sa ajutati oamenii sa treaca dincolo de karma. Lucru important de stiut este ca timpul nu va elibereaza de karma.
Mintea egotica spune: "Eu trebuie sa am mai mult timp pentru a deveni liber". Singurul lucru pentru care oamenii au nevoie de mai mult timp este pentru a realiza ca nu au nevoie de timp. Mai pot fi inca 20 de ani de suferinta pentru ei, pentru a realiza ca nu au nevoie de timp. Poate ca au nevoie sa mai sufere putin , inainte de a realiza puterea lipsei timpului. Lipsa timpului este, desigur, sfarsitul karmei.
Eckhart Tolle
Sursa: alessandragrigorescu.blogspot.ro

luni, 27 ianuarie 2014

Linistea

Liniştea este natura ta esenţială. 

Ce este liniştea? 

Spaţiul sau conştiinţa interioară în care cuvintele de pe această pagină sunt percepute şi devin gânduri. Fără această conştiinţă nu ar mai exista nici percepţie, nici gânduri, nici lumea. Tu eşti acea conştiinţă, deghizată în forma unei persoane. Echivalentul zgomotului exterior este zgomotul interior al gândurilor. Echivalentul tăcerii exterioare este liniştea interioară. Ori de câte ori simţi tăcerea în jurul tău, ascult-o. Înseamnă pur şi simplu să o remarci. Acordă-i atenţie. 

Ascultarea tăcerii trezeşte dimensiunea liniştii în sinea ta, deoarece numai prin intermediul liniştii poţi fi con- ştient de tăcere. Observă că în momentul în care remarci tăcerea din jurul tău, nu gândeşti. Eşti conştient, dar nu gândeşti. Atunci când eşti conştient de tăcere, urmează imediat starea aceea de alertă interioară calmă. Exişti în prezent. Ai scăpat de miile de ani de condiţionare umană colectivă. 

Uită-te la un copac, la o floare, la o plantă. Lasă-ţi con- ştiinţa să se odihnească privindu-le. Cât de liniştite sunt, cât de adânc înrădăcinate în existenţă. Dă-i voie naturii să te înveţe ce este liniştea. Când te uiţi la un copac şi îi percepi liniştea, devii şi tu liniştit. Stabileşti un raport cât se poate de profund. Te simţi una cu orice lucru pe care îl percepi în şi prin linişte. Sentimentul că eşti una cu tot ce există pe lume înseamnă iubirea adevărată. Tăcerea este utilă, dar nu ai nevoie de ea pentru a descoperi liniştea. Chiar şi atunci când e zgomot, poţi să fii conştient de liniştea din spatele zgomotului, de spaţiul în care se produce zgomotul. Acela este spaţiul lăuntric al stării de conştiinţă pură, conştiinţa în sine. Poţi deveni conştient de conştiinţă ca fiind fundalul în care se nasc toate percepţiile senzoriale şi toate gândurile tale. Să devii conştient de conştiinţă înseamnă apariţia liniştii lăuntrice. Orice zgomot deranjant poate fi la fel de util ca tăcerea. 

Cum? Renunţă la a-i rezista interior zgomotului, lasă-l să fie aşa cum este, această acceptare te va purta pe ţinutul păcii lăuntrice care este liniştea. Ori de câte ori accepţi un moment aşa cum este el – indiferent sub ce formă se prezintă – eşti liniştit, eşti împăcat. Acordă atenţie clipelor de răgaz – pauza dintre două gânduri, pauza scurtă şi tăcută dintre cuvintele unei conversaţii, dintre notele unui pian sau ale unui flaut sau pauza dintre inspiraţie şi expiraţie. Atunci când acorzi atenţie acestor pauze, conştientizarea a “ceva” devine, pur şi simplu, conştientizare. Dimensiunea fără formă a conştiinţei pure iese la suprafaţă şi înlocuieşte identificarea cu forma. Inteligenţa adevărată funcţionează fără zgomot. 

Liniştea este locul în care se găsesc creativitatea şi soluţiile problemelor. Să fie liniştea doar absenţa zgomotului şi a conţinutului? Nu, este inteligenţa însăşi – conştiinţa subterană din care se nasc toate formele. Şi cum ar putea fi separat acest lucru de tine? Forma care crezi că eşti tu s-a născut din această dimensiune şi este susţinută de ea. Este esenţa tuturor galaxiilor şi a firelor de iarbă; a tuturor florilor, pomilor, păsărilor şi a tuturor celorlalte forme. 

Liniştea este singurul lucru din această lume care nu are formă. Însă, pe de altă parte, nu este cu adevărat un lucru, şi nu face parte din lume. Când priveşti un pom sau o fiinţă umană aflată în linişte, cine priveşte? Ceva mai adânc decât persoana. Conştiinţa se uită la creaţia sa. În Biblie se spune că Dumnezeu a creat lumea şi a văzut că era bună. Acelaşi lucru îl vezi şi tu când priveşti din linişte, fără gânduri. Ai nevoie de mai multe cunoştinţe? Mai multe informaţii, analize intelectuale sau calculatoare mai performante vor salva, oare, lumea? Nu cumva de înţelepciune are cea mai mare nevoie lumea din ziua de azi? Lasă liniştea să-ţi conducă faptele şi cuvintele. 


Cartea poate fi cumparata onlinde de aici: 
Libris.ro Nemira

joi, 12 decembrie 2013

Eckhart Tolle și Oprah Winfrey - despre conștiență și momentul prezent (webcast)

Drumul autocunoașterii nu este unul simplu ci cuprinde multe capcane. Una dintre acestea este cea în care credem că dacă vom înțelege ce și cum ne vom găsi pacea lăuntrică. Suntem cu toți fani ai sensurilor lucrurilor și suntem desigur recunoscători minții noastre pentru faptul că le găsește făcând conexiunile necesare în acest sens. Însă este bine să recunoaștem și faptul că de foarte multe ori mintea ne sabotează ființa prin gândurile "fără număr" care împreună dau zgomotul de fond ce ne îndepărtează de esența pe care o căutăm.
Mi-am amintit de aceste lucruri citind zilele trecute o mărturisire în care cineva ajunsese într-un punct al vieții sale în care simțea o stare de gol și de tristețe deși înțelesese foarte multe lucruri în sensul lor profund. Era punctul în care s-a convins că toți cei din jurul său au și ei aceleași capacități și avea senzația că nimeni nu mai are nevoie de ajutorul său. Se afla într-un punct de liniște în care simțea că a aflat deja totul și că nu mai are nimic de căutat sau de făcut. Simțea că viața a devenit plată cu atâta liniște dar spunea că acesta este un lucru trist.
Deoarece am trecut printr-o stare similară am reușit să recunosc că aceasta este o capcană a minții. O minte "harnică" intră în panică în momentele în care nu mai are de găsit sensuri (chiar dacă asta este ceva aparent). În momentul când am trăit starea respectivă mi-am dat seama că este o capcană din faptul că lipsea bucuria. Iar dacă înțelegerea însemna apropierea de esența ființei bucuria sigur nu putea lipsi. Concluzia pe care am tras-o din experiența mea este faptul că simpla înțelegere a sensurilor nu este suficientă pentru obținerea păcii interioare și că există un prag dincolo de care e nevoie să pășim pe vârfuri...în liniște. Fără aștepări.

Multe înțelesuri profunde despre linștea minții și despre capcanele pe care le putem întâlni pe drumul autocunoașterii și cunoașterii am găsit în webcast-ul de mai jos în care Oprah Winfrey îl are invitat pe Eckhart Tolle. Este o discuție în care Eckhart Tolle răspunde nu doar la întrebările lui Oprah ci și la ale celor aflați online prin intermediul programului Skype, întrebări pe care aproape sigur le-ați avut în minte măcar o dată în viață. Vizionare plăcută!

http://adinaamironesei.blogspot.ro/search/label/Eckhart_Tolle

duminică, 25 martie 2012

Fiti deschisi si exprimati ceea ce simtiti

 
 Un cititor intreaba :" Am descoperit compulsiuni egoiste pe care nu le-am avut inainte. Este un lucru bun? Cum lucreaza acest proces in relatii? 
 
Eckhart raspunde : Cateodata, cu constientizare, deveniti constienti de lucruri de care inainte erati inconstienti. Apoi aceasta pare ca si cum ati devenit mai egotici, cand tiparele egotice rasar in constiinta ca sunt dintr-odata observate. Incepeti sa vedeti toate aspectele ego-ului vostru, care inainte nici nu stiati ca sunt acolo. V-ati identificat atat de mult cu reactia la tipare, incat validati aceasta abordare. Oamenii cu cel mai mare ego, nici macar nu au auzit vreodata de acesta. Deci, daca stiti ca aveti un ego si il vedeti ocazional in actiune, aceasta inseamna ca, constiinta rasare si ego-ul nu este nimic mai mult decat un tipar conditionat in minte.Verbalizati-va ego-ul. Aceasta il aduce in lumina constiintei. Indiferent ce simtiti, faceti un angajament de a fi foarte deschisi si doar exprimati ceea ce simtiti. Fiti foarte constienti de acuzarile, blamarile pe care vi le aduceti si nevoia de a avea dreptate. Una din cele mai profunde tipare ale ego-ului este nevoia inconstienta de a avea dreptate. Argumente uriase se pot dezvolta in legatura cu lucrurile mici. "Luna se afla la 300.000 de km. fata de Pamant". Nu, nu este asa. Este la 3.000.000 de km. fata de Pamant". Ego-ul vine si aduce imediat un argument urias , lipsit de importanta, deci, daca il constientizati, puteti face ceva in legatura cu acesta. Ascultati ceea ce spune cealalta pesoana si apoi lasati cuvintele sa fie secundare. Voi ascultati, dar ceea ce este mai important este campul energetic care se afla in spatele ascultarii. Aceasta este prezenta. Eu il numesc spatiu in relatii, aceasta abilitatea de a fi prezent impreuna cu cealalta persoana. O relatie cu un partener este o buna oportunitate pentru a va observa ego-ul. Daca traiti singuri, poate va aflati in deziluzia ca nu mai aveti ego, in special daca nu mai este provocat de nicaieri. Cu un partener sau un bun prieten, va puteti exprima fata de el sau ea, ca atunci cand ego sau corpul durere apare, doreste ca acest fenomen sa fie relevat. Daca puteti face acest proces sa fie constient, decat sa incercati sa il ascundeti sau sa actionati orbeste, veti avea numai beneficii. Deci cand ascultati pe altcineva, cel mai important lucru este ascultarea prezentei din voi. Aceasta poate transforma relatia la acel moment. Daca ambii parteneri sunt prezenti, cand unul pierde prezenta, celalalt poate fi prezent pentru amandoi.
 
Eckhart Tolle

duminică, 2 octombrie 2011

Spune "DA" prezentului

De ce sa nu incerci sa traiesti in aliniere, o aliniere interioara cu forma
pe care o imbraca momentul prezent?

Cu alte cuvinte, sa imbratisezi prezentul in interior indiferent ce fel de
forma exterioara imbraca.

Sa spui "DA" prezentului, care in ultima instanta este viata.

Eckhart Tolle.





Dumnezeu spune "DA" (N.D.Walsh):



Va invit la filmul Yes Man care sustine aceeasi idee de a spune "DA" prezentului, il puteti descarca de aici: Filme pentru spirit

joi, 14 iulie 2011

Linistea si tacerea

   Atunci cand pierzi contactul cu linistea launtrica, pierzi contactul cu tine insuti. Cand pierzi contactul cu tine insuti, te pierzi in lume.

  Sensul cel mai launtric al fiintei si al personalitatii tale este inseparabil de liniste. Este ,,Eu sunt,,-ul, mai adanc decat numele si forma.

  Linistea este natura ta esentiala. Ce este linistea? Spatiul sau constiinta interioara in care cuvintele de pe aceasta pagina sunt percepute si devin ganduri. Fara aceasta constiinta nu ar mai exista nici perceptie, nici ganduri, nici lumea.
  Tu esti acea constiinta, deghizata in forma unei persoane.

  Echivalentul zgomotului exterior este zgomotul interior al gandurilor. Echivalentul tacerii exterioare este linistea interioara.

  Ori de cate ori  simti tacerea in jurul tau - ascult-o. Inseamna pur si simplu sa o remarci. Acorda-i atentie. Ascultarea tacerii trezeste dimensiunea linistii in sinea ta, deoarece numai prin intermediul linistii poti fi constient de tacere.
 Observa ca in momentul in care remarci tacerea din jurul tau, nu gandesti. Esti constient , dar nu gandesti.

 Atunci cand esti constient de tacere, urmeaza imediat starea aceea de alerta interioara calma. Existi in prezent.  Ai scapat de miile de ani de conditionare umana colectiva.

 Uita-te la un copac, la o floare, la o planta. Lasa-ti constiinta sa se odihneasca privindu-le. Cat de linistite sunt, cat de adanc inradacinate in existenta. Da-i voie naturii sa te invet ce este linistea.
 Cand te uiti la un copac si ii percepi linistea, devii si tu linistit. Stabilesti un raport cat se poate de profund. Te simti una cu orice lucru pe care il percepi in si prin liniste. Sentimentul ca esti una cu tot ce exista pe lume inseamna iubire adevarata.

 Tacerea este utila, dar nu ai nevoie de ea pentru a descoperi linistea. Chiar atunci cand e zgomot, poti sa fii constient de linistea din spatele zgomotului, de spatiul in care se produce zgomotul. Acela este spatiul launtric al starii de constiinta pura, constiinta in sine.
 Poti deveni constient de constiinta ca fiind fundalul in care se nasc toate perceptiile senzoriale si tate gandurile tale. Sa devii constient de constiinta inseamna aparitia linistii launtrice.

Orice zgomot deranjant poate fi la fel de util ca tacerea.
 Cum? Renunta la a-i rezista interior zgomotului, lasa-l sa fie asa cum este, aceasta acceptare te va purta pe tinutul pacii launtrice care este linistea.

 Ori de cate ori accepti un moment asa cum este el - indiferent sub ce forma se prezinta - esti linistit, esti impacat.

 Acorda atentie clipelor de ragaz - pauza dintre doua ganduri, pauza scurta si tacuta dintre cuvintele unei conversatii, dintre notele unui pian sau ale unui flaut sau pauza dintre inspiratie si expiratie.
 Atunci cand acorzi atentie acestor pauze, constientizarea a ,, ceva,, devine , pur si simplu, constientizare. Dimensiunea fara forma a constiintei pure iese la suprafata si inlocuieste identificarea cu forma.

 Inteligenta adevarata functioneaza fara zgomot. Linistea este locul in care se gasesc creativitatea si solutiile problemelor.

 Sa fie linistea doar absenta zgomotului si a continutului?
 Nu ,  este inteligenta insasi - constiinta subterana din care se nasc toate formele. Si cum ar putea fi separat acest lucru de tine? Foma care crezi ca esti tu s-a nascut din aceasta dimensiune si este sustinuta de ea.

 Este esenta tuturor galaxiilor si a firelor de iarba; a tuturor florilor, pomilor, pasarilor si a tuturor celorlalte forme.

 Linistea este singurul lucru din aceasta lume care nu are forma. Insa, pe de alta parte, nu este cu adevarat un lucru, si nu face parte din lume.

  Cand privesti un pom sau o fiinta umana aflata in liniste, cine priveste? Ceva mai adanc  decat persoana. Constiinta se uita la creatia sa. 
  In Biblie se spune ca Dumnezeu a creat lumea si a vazut ca era buna. Acelasi lucru il vezi si tu cand privesti din liniste, fara ganduri.

  Ai nevoie de mai multe cunostinte? Mai multe informatii, analize intelectuale sau calculatoare mai performante vor salva , oare, lumea? Nu cumva de intelepciune are cea mai mare nevoie lumea din ziua de azi?

 Dar ce poate fi intelepciunea si unde poate fi ea gasita? Intelepciunea vine odata cu abilitatea de a fi linistit. Nu trebuie sa faci nimic, doar stai si asculta. Daca esti linistit, privesti si asculti, vei gasi inteligenta nonconceptuala.
 Lasa linistea sa-ti conduca faptele si cuvintele.

,, ECKHART  TOLLE,,

duminică, 13 martie 2011

DESPRE UNIVERSUL NOSTRU CREATIV - Eckhart Tolle

INTREBARE : Ce fel de ghidare ai putea oferi oamenilor pentru a-si aminti sau a fi constienti ca noi suntem o forta creativa intr-un univers creativ?
E.T : Procesul de constientizare are doua aspecte, doua dimensiuni. Unul este de a gasi Sursa din interior, ca fiind voi
insiva. Apoi este aducerea acesteia in viata voastra mai mult si mai mult - astfel incat, viata voastra de zi cu zi devine plina de
acea Liniste. Cum acest lucru se intampla, ego incepe apoi sa cada. Voi incorporati un camp energetic diferit - ca si cum ceva din
alta dimensiune a coborat prin voi, in aceasta lume. Lucrul cel mai esential este fundatia pentru toate "actiunile constiente"
urmatoare, asa cum le numesc eu cateodata. Lumea este plina de oameni care actioneaza, dar este mai mult o actiune
inconstienta. Aceasta vine dintr-o stare nefericita si creaza si mai multa nefericire. Prima noastra sarcina este sa aducem acea
dimensiune , cealalta dimensiune, in aceasta lume. In viata voastra de zi cu zi ,vedeti daca Prezenta poate curge in cele mai mici
lucruri - ascultand o alta persoana, deplasandu-va incoace si incolo si asa mai departe. Prezenta implica acceptarea a indiferent
ce este, in Acum, in aliniamnet cu forma de Acum, ca o practica spirituala. Cu cat sunteti mai aliniati cu forma de Acum, cu atat
mai mult aceasta energie soseste. Este vital ca noi sa fim impamantati in prezenta vietii de zi cu zi. Fundatia este acceptarea
continua a fiintarii in Acum. Prin aceasta, Prezenta rasare mai mult si mai mult. Voi lucrati cu momentul prezent , ca si cu
profesorul vostru, sa zicem asa. Spuneti-i un "da". Cu acesta, Prezenta soseste. Trebuie mai intai sa veniti cu o acceptare a
fiintarii lucrurilor, nu a situatiei lumii, ci doar realitatea voastra limitata. Dupa putin timp veti observa ca exista un alt aspect al
Prezentei. Aceasta nu reprezinta doar linistea - exista deasemenea un aspect dinamic al Prezentei. Acesta este momentul in care
soseste " actiunea constienta". Mai intai, aceasta schimba felul in care va descurcati cu altii. Intr-o zi, este necesar sa faceti ceva
trebuie sa fie facut neaparat. Poate percepeti aceasta ca ceva ce trebuie sa faceti. Deodata, voi stiti ce este acel ceva ce trebuie
facut. Acesta vine din interior sau din exterior - o situatie din viata voastra.Apoi, "actiunea constienta" incepe sa aiba loc. Aceasta
actiune nu este una egoista, unde orice faceti are un sfarsit. Exista o profunda bucurie in a face. Nu exista o dorinta excesiva de a
realiza, ci voi, realizati de fapt mai mult - deoarece, exista atat de multa placere in ceea ce faceti, incat rezultatul final apare dupa.
O foarte diferita modalitate de a face rasare, care nu este motivata de dorinta. Calea normala de a gandi este :" trebuie sa realizez
asta". Cum Prezenta curge prin voi, aceasta nu mai este bazata pe dorinta, ci este bazata pe placere. Actiunea nu este destinata
sa va implineasca. Nu este destinata sa cumuleze ceva in voi. Actiunea iese din implinirea in care deja santeti - deci, nu mai este
nevoie de aceasta. Obstacolele rasar, in special daca faceti lucruri impotriva conditionarii lumii - atunci puteti intalni obstacole.
Deasemeena, puteti gasi o enorma putere care va ajuta. Obstacolele pot veni sub forma unor oameni necooperanti sau situatii,
dar puterea enorma va curge deasemenea in ceea ce faceti si va ajuta in multe feluri. Chiar in momentul potrivit, chiar pentru
lucrul potrivit, chiar pentru persoana potrivita. cand obstacolele apar, acestea nu sant privite ca inamici. Egoul leaga orice obstacol
de cursul actiunii, ca fiind un dusman. Un obstacol este acceptat pentru ceea ce este si veti lucra cu el, nu impotriva lui. Ori lucrati
cu acesta, ori ii luati energia si o schimbati. Aceasta devine incorporata in ceea ce trebuie sa faceti. Totul este imbratisat pentru
ceea ce este, acceptat ca ceea ce este si transformat. Nu este foarte mult de facut, voi deveniti un vehicol pentru a face. Se
intampla prin voi. Puterea soseste cand aceasta doreste sa vina. Cativa ani dupa schimbarea care mi s-a intamplat mie -
insemnand ca nu s-a intamplat foarte mult exterior - si dupa aceasta, gradual, oamenii au venit sa puna intrebari. Raspunsurile au
venit deodata si au continuat in urmatorii ani. Stiam cumva ca exista o putere aici, dar aceasta nu atingea multi oameni, dintr-un
motiv anume. Nu s-a intamplat inca. Era bine, oamenii veneau o data sau de doua ori pe saptamana si intrebau. Un work-shop
aici, altul dincolo si apoi , perioade lungi de pauza. S-a intamplat odata , la o biserica de tara in Anglia, intr-un sat mic in Somerset
si biserica a fost complet goala - si deodata cuvintele au iesit din mine :" Foloseste-ma" si " Mi-ar placea sa accelerezi, te rog". Nu
stiam cu cine vorbesc. Cuvintele, de unde veneau, nu stiam. Constiinta asculta, se parea. La inceput, nimic nu s-a intamplat si
m-am intors acasa. Cateva saptamani mai tarziu, m-am trezit stiind ca trebuia sa parasesc Anglia si sa ma mut pe coasta de vest
a Americii de Nord. Nu stiam de ce. Acesta a fost inceputul si eventual, scrisul a inceput de aici. Aceasta a fost inceputul
accelerarii. Nu stiam la acel timp ca aceasta facea parte din accelerarea pe care o cerusem. Si apoi lucrurile au inceput sa se
accelereze din ce in ce mai mult. Fiti atenti la ceea ce cereti. Nu gaseam un sens ca eu "fac" ceva din toate astea. Doar actionam.
Vorbesc ca o persoana? Nu, constiinta vorbeste, folosind aceasta minte, pentru a exprima ceea ce este cel mai de ajutor pentru
acest moment. Deci, fiti in servicul acesteia. Voi santeti in serviciul acesteia. Renuntati la ideea ca trebuie sa "faceti" ceva, ca fiind
o entitate separata. Fiti deschisi la ceea ce este si doreste sa fie facut in aceasta lume , apoi, actiunea constienta se intampla prin
voi. Fiecare asa-numit "individ" are o functie diferita in aceasta lume. Cu cat va dati deoparte din cale , o faceti aducand Prezenta
in viata de zi cu zi, apoi raspunsul la ceea ce este si care doreste sa fie facut vine prin voi. Este o minunata aventura sa fii aliniat
cu aceasta. Exista o multime care doreste sa vina la acest timp. Nu alege intre oameni, nu spune:" Tu esti special, o sa te aleg pe
tine". Indiferent cand o persoana devine transparenta , aceasta soseste. Nu intreaba :" Cine esti tu, care sant credintele tale?" Nu
intreaba:" Care este povestea ta personala? Esti merituos?" Aceasta este Prezenta fara timp. Aceasta nu este interesata de
istoria ta trecuta sau daca ai fost cea mai virtuoasa persoana. Indiferent cand exista o deschidere, lumina soseste.

joi, 2 decembrie 2010

Cristos: realitatea prezenţei dvs. divine


Nu vă ataşaţi de niciun cuvânt. Puteţi înlocui cuvântul „Cris­tos" cu prezenţă, dacă acesta este mai semnificativ pentru dvs. Cristos a fost esenţa dvs. divină sau Sinele, cum este nu­mit uneori în Orient. Singura diferenţă între Cristos şi prezen­ţă este că primul cuvânt se referă la divinitatea care există în dvs. indiferent dacă sunteţi conştient de ea sau nu, în timp ce prezenţa înseamnă divinitatea sau esenţa divină trezită.Multe neînţelegeri şi credinţe false legate de Cristos se vor lămuri dacă veţi realiza că nu există trecut şi viitor în Cristos. A spune că Cristos a fost sau va fi este o contradicţie în ter­meni Isus a existat. El a fost omul care a trăit acum 2.000 de ani şi a realizat prezenţa divină, adevărata sa natură. Şi astfel a spus: „Înainte de Abraham sunt eu". El nu a spus: „Am exis­tat şi înainte de naşterea lui Abraham". Acest lucru ar fi în­semnat că el se mai afla încă în dimensiunea timpului şi a identităţii ca formă. Cuvintele sunt eu folosite într-o afirmaţie care începe cu trecutul indică o transformare radicală, o dis­continuitate în dimensiunea temporală. Este ca o afirmaţie Zen de o mare profunzime. Isus a încercat să exprime direct, nu prin gândire discursivă, înţelesul prezenţei, al realizării de sine. El depăşise dimensiunea conştiinţei guvernate de timp şi intrase în lumea atemporalităţii. Dimensiunea eternităţii pă­trunsese în această lume. Desigur, eternitatea nu înseamnă un timp nesfârşit, ci absenţa timpului. Astfel, omul Isus a deve­nit Cristos, un vehicul al conştiinţei pure. Cum se defineşte pe sine Dumnezeu în Biblie? A spus cumva Dumnezeu: „Eu am fost dintotdeauna şi voi exista întotdeauna"? Sigur că nu. Acest lucru ar fi conferit realitate trecutului şi viitorului.
Dumnezeu a spus: „EU SUNT CEL CE SUNT". Aici nu există timp, doar prezenţă.
„A doua venire" a lui Cristos este o transformare a conşti­inţei umane, o trecere de la timp la prezenţă, de la gândire la conştiinţă pură, şi nu venirea unui bărbat sau a unei femei. Dacă „Cristos" s-ar reîntoarce mâine sub o formă exterioară, fie altceva ar putea el sau ea să ne spună decât: „Eu sunt Ade­vărul. Eu sunt prezenţa divină. Eu sunt viaţa eternă. Eu mă aflu în tine. Eu sunt aici. Eu sunt Acum".
~~~
Nu îl personalizaţi niciodată pe Cristos. Nu faceţi din Cristos o identitate formală. Avatarurile, mamele divine, maeştrii iluminaţi, cei foarte puţini care sunt autentici nu sunt speciali ca persoane. Fără un sine fals pe care să-l menţină, să-l apere şi să-l hrănească, ei sunt mai simpli, mai comuni decât o femeie sau un bărbat obişnuiţi. Orice persoană cu un sine fals puternic i-ar considera nesemnificativi sau, mai pro­babil, i-ar trece complet cu vederea.
Dacă vă simţiţi atras de un maestru spiritual este pentru că în dvs. există deja suficientă prezenţă pentru a recunoaşte prezenţa în altul. Au fost mulţi oameni care nu i-au recunos­cut pe Isus sau pe Buddha, aşa cum există şi au existat mereu oameni care se simt atraşi de maeştri falşi. Şinele fals al cuiva se simte atras de un sine fals mai cuprinzător. întunericul nu poate recunoaşte lumina. Numai lumina poate recunoaşte lu­mina. Aşa că, să nu credeţi că lumina se află în afara dvs. sau că ea nu poate veni decât sub o anumită formă. Dacă numai maestrul dvs. este personificarea lui Dumnezeu, atunci cine sunteţi dvs.? Orice formă de exclusivism este identificarea cu forma, iar identificarea cu forma înseamnă sine fals, indife­rent cât de bine ascuns este el.
Folosiţi prezenţa maestrului pentru a vă reflecta propria identitate, dincolo de nume şi de formă, pentru a vă întoarce la dvs. şi a deveni mai prezent dvs. înşivă. Veţi realiza curând că nu există „al meu" sau „al tău" în prezenţă. Prezenţa este unificare.
Munca în grup poate fi utilă pentru intensificarea luminii prezenţei. Un grup de oameni reunit într-o stare de prezenţă generează un câmp colectiv de energie de o mare intensitate. Aceasta nu numai că sporeşte gradul de prezenţă al fiecărui membru, dar ajută şi la eliberarea conştiinţei umane colective din starea ei actuală de sclavă a minţii. Ceea ce va face starea de prezenţă din ce în ce mai accesibilă indivizilor. Totuşi, dacă nici măcar unul dintre membrii grupului nu este ferm în­rădăcinat în starea de prezenţă pentru a putea menţine frec­venţa înaltă a energiei acestei stări, şinele fals poate să se re­afirme uşor şi să saboteze eforturile grupului. Deşi exerciţiul în grup este de nepreţuit, nu este suficient şi nu trebuie să vă bazaţi doar pe el. Aşa cum nu trebuie să vă bazaţi pe un pro­fesor sau pe un maestru, cu excepţia perioadei de tranziţie, când deprindeţi semnificaţia şi practica prezenţei.

joi, 25 noiembrie 2010

Transforma viata în prietenul tau



Aproape fiecare gând pe care-l aveţi priveşte în acest caz trecutul sau viitorul, iar sentimentul vostru de sine depinde de trecut în ceea ce priveşte identitatea voastră şi de viitor în ceea ce priveşte împlinirea sa. Teama, anxietatea, aşteptările, regretul, vinovăţia, furia sunt disfuncţii ale stării de conştiinţă aflate sub semnul timpului. Egoul tratează momentul prezent în trei feluri: ca pe un mijloc către un scop, ca pe un obstacol sau ca pe un duşman. Să le luăm pe rând, astfel încât, atunci când regăsiţi în voi tiparul respectiv, să-l puteţi recunoaşte şi să luaţi din nou decizia adecvată. Pentru ego, momentul prezent este, în cel mai bun caz, util doar ca un mijloc ce conduce spre un scop. El vă duce spre un moment viitor considerat a fi mai important, chiar dacă viitorul nu vine niciodată decât sub formă de moment prezent şi nu este, prin urmare, nimic mai mult decât un gând din mintea voastră. Cu alte cuvinte, nu sunteţi niciodată pe deplin aici, deoarece sunteţi întotdeauna ocupaţi cu încercarea de a ajunge în altă parte. Când tiparul acesta devine mai pronunţat — şi aceasta se întâmplă foarte frecvent — momentul prezent este privit şi tratat ca şi cum ar fi un obstacol de trecut. Atunci apar nerăbdarea, frustrarea şi stresul, iar în cadrul culturii noastre aceasta este realitatea de fiecare zi a oamenilor, starea lor normală. Viaţa, cea care există acum, este văzută ca o „problemă”, iar lumea voastră este una plină de probleme ce trebuie rezolvate toate înainte de a putea fi fericiţi, împliniţi sau înainte de a începe să trăiţi cu adevărat — cel puţin aşa credeţi voi. Problema este următoarea: în locul fiecărei probleme soluţionate, apare o alta. Câtă vreme veţi vedea momentul prezent ca pe un obstacol, problemele nu se pot sfârşi. „Voi fi orice doreşti să fiu”, spune Viaţa sau clipa de Acum. „Te voi trata aşa cum mă tratezi tu. Dacă mă vezi ca pe o problemă, voi fi o problemă pentru tine. Dacă mă tratezi ca pe un obstacol, voi fi un obstacol.” În cel mai rău caz, şi această abordare este şi ea foarte des întâlnită, momentul prezent este tratat ca un duşman. Când urâţi ceea ce faceţi, vă plângeţi de ceea ce vă înconjoară, blestemaţi lucrurile care se întâmplă sau, s-au întâmplat sau când dialogul vostru interior este alcătuit din expresii precum ar trebui şi n-ar trebui, din învinovăţiri şi acuzaţii, atunci vă certaţi cu ceea ce este, vă certaţi cu ceea ce deja există ca realitate. Transformaţi Viaţa în duşman şi Viaţa spune: „Dacă vrei război, vei avea război.” Realitatea exterioară, care întotdeauna vă reflectă înapoi starea interioară, este atunci experimentată ca fiind ostilă. O întrebare vitală pe care trebuie să v-o puneţi frecvent este aceasta: în ce relaţie mă aflu eu cu momentul prezent? Apoi deveniţi vigilenţi ca să aflaţi răspunsul. Tratez clipa de Acum ca fiind doar un mijloc către îndeplinirea unui scop? O văd ca pe un obstacol? O transform într-un duşman? Din moment ce tot ce aveţi vreodată este momentul prezent, din moment ce Viaţa este inseparabilă de momentul de Acum, semnificaţia adevărată a întrebării este aceasta: care este relaţia mea cu Viaţa? întrebarea aceasta este o modalitate excelentă de demascare a egoului din voi şi de a vă aduce în starea de Prezenţă. Deşi întrebarea nu cuprinde în sine adevărul absolut (în ultimă instanţă, eu şi momentul prezent sunt unul şi acelaşi lucru), ea reprezintă un indicator util către direcţia bună. Puneţi-vi-o adesea, până ce nu veţi mai avea nevoie s-o faceţi. Cum depăşiţi o relaţie disfuncţională cu momentul prezent? Lucrul cel mai important este să o vedeţi în voi, în gândurile şi acţiunile voastre. În momentul în care vedeţi, observaţi că relaţia voastră cu clipa de Acum este disfuncţională, sunteţi prezenţi. A vedea este sinonim cu apariţia Prezenţei, în momentul în care vedeţi disfuncţia, ea începe să se dizolve. Unor oameni li se întâmplă să izbucnească în râs când văd acest lucru. Odată cu viziunea respectivă vine şi puterea de a alege — alegerea de a spune da momentului de Acum, de a-l transforma în prietenul vostru.

Sursa: Eckhart tolle-Un nou pamant

luni, 18 octombrie 2010

Eliberarea de nefericire

      Sursa: Eckhart Tolle - Puterea prezentului


Urâţi activitatea pe care o desfăşuraţi? Poate fi vorba de locul de muncă sau poate că aţi acceptat să întreprindeţi o anumită activitate şi o faceţi, dar o parte din dvs. urăşte situa­ţia şi i se opune. Aveţi unele resentimente faţă de o persoană apropiată, pe care însă nu le-aţi exprimat? Realizaţi că ener­gia pe care o degajaţi în această stare produce efecte atât de dăunătoare, încât vă contaminaţi atât pe dvs., cât şi pe cei din jur? Priviţi cu atenţie în interior. Există aici o urmă cât de mică de resentiment sau de împotrivire? Dacă da, observaţi acest sentiment atât la nivel mental, cât şi la nivel emoţional. Ce gânduri generează mintea dvs. în jurul acestei situaţii? Examinaţi apoi emoţia, care este reacţia corpului dvs. faţă de aceste gânduri. Simţiţi emoţia. Este plăcută sau neplăcută? Este o energie pe care aţi ales să o aveţi în interior? Aveţi de ales?


Poate că o persoană profită de dvs., poate că activitatea în care v-aţi angajat este plictisitoare, poate că un apropiat al dvs. nu este sincer, este enervant sau inconştient, dar toate aceste aspecte sunt irelevante. Are prea puţină importanţă dacă emo­ţiile şi gândurile dvs. legate de această situaţie sunt justifica­te sau nu. Cert este că vă opuneţi unei situaţii existente. Trans­formaţi momentul prezent într-un duşman. Vă generaţi nefericirea, un conflict între interior şi exterior. Nefericirea poluează nu numai Fiinţa dvs. interioară şi pe cei din jur, dar  şi psihicul uman colectiv, din care dvs. sunteţi o parte inseparabilă. Poluarea planetei este numai o reflectare externă a po- luării psihice interioare: a milioane de indivizi inconştienţi,  care nu-şi asumă responsabilitatea pentru spaţiul lor interior.
Fie încetaţi activitatea, vorbiţi cu persoana în cauză şi vă  exprimaţi în totalitate sentimentele, fie renunţaţi la negativismul pe care mintea dvs. S-a creat în jurul situaţiei, pentru că  acesta nu serveşte niciunui scop, cu excepţia faptului că întă­reşte un fals sentiment de identitate. Recunoaşterea inutilită­ţii lui este importantă. Negativismul nu este niciodată modul optim de a rezolva o situaţie. De fapt, în cele mai multe ca­zuri, vă face prizonierul ei, blocând orice schimbare reală. Un  lucru în realizarea căruia este investită o energie negativă se va contamina de aceasta şi, în timp, va da naştere la şi mai multă durere, la şi mai multă nefericire. Mai mult, orice stare interioară negativă este contagioasă: nefericirea se răspândeş­te mai repede decât o boală. în virtutea legii rezonanţei, ea declanşează şi alimentează negativismul latent la alte persoa­ne, cu excepţia celor imune — adică profund conştiente.
Dvs. poluaţi lumea sau contribuiţi la curăţarea mizeriei? Sunteţi responsabil pentru propriul spaţiu interior; nimeni alt­cineva decât dvs. nu este răspunzător, aşa cum sunteţi respon­sabil şi pentru starea planetei. Cum este în interior, aşa este şi în afară. Dacă oamenii se curăţă de poluarea interioară, atunci vor înceta să mai polueze exteriorul.



Cum putem renunţa la negativism? Ce ne recomandaţi?
Abandonându-l pur şi simplu. Cum renunţaţi la o bucată de cărbune fierbinte, pe care o ţineţi în mână? Cum renunţaţi la un bagaj greu şi inutil, pe care îl purtaţi cu dvs.? Recunos­când că nu doriţi să mai trăiţi durerea sau să mai duceţi pova­ra şi abandonând-o.
Starea de inconştienţă profundă, ca şi corpul-durere sau o altă durere profundă, cum ar fi pierderea unei fiinţe iubite, necesită o transformare intermediată de combinarea acceptării cu lumina prezenţei — atenţia dvs. susţinută. Pe de altă par­te, multe tipare de comportament ale inconştienţei obişnuite pot fi pur şi simplu abandonate după ce aţi stabilit că nu le mai doriţi şi după ce v-aţi dat seama că puteţi alege, că nu sunteţi numai un conglomerat de reflexe condiţionate. Din toate cele de mai sus rezultă că puteţi avea acces la puterea clipei prezente. Fără ea, nu aveţi nicio posibilitate de alegere.

sâmbătă, 16 octombrie 2010

Dizolvarea stării de inconştienţă obişnuită

Sursa: Eckhart Tolle - Puterea prezentului

Deci, cum ne putem elibera de această boală?
Conştientizând-o.Observaţi modurile multiple în care dis­confortul, nemulţumirea şi tensiunea apar în sinea dvs. în urma criticilor inutile, a rezistenţei faţă de ceea ce este şi a ne­gării acestuia. Orice conţinut inconştient se dizolvă atunci când asupra sa se revarsă lumina conştiinţei. După ce aţi aflat cum să dizolvaţi starea de inconştienţă obişnuită, lumina pre­zenţei dvs. va străluci foarte tare şi va fi mult mai uşor să fa­ceţi faţă inconştienţei profunde, ori de câte ori veţi simţi atracţia sa gravitaţională. Totuşi, inconştienţa obişnuită poate fi dificil de detectat iniţial, din cauza aspectului de normalita-te pe care l-a căpătat.

Obişnuiţi-vă să vă urmăriţi starea mental-emoţională prin autoobservare. „Sunt relaxat în acest moment?", aceasta este o întrebare bună pe care să v-o puneţi frecvent. Sau vă puteţi întreba: „Ce se întâmplă în interiorul meu în acest moment?" Fiţi cel puţin la fel de interesat de ceea ce se întâmplă în in­teriorul dvs. pe cât sunteţi de ceea ce se întâmplă în afară. Dacă sesizaţi corect ce se întâmplă în interior, situaţia se va aranja de la sine în exterior. Realitatea cea mai importantă este cea interioară, cea exterioară având o importanţă secun­dară. Dar nu răspundeţi imediat la aceste întrebări. îndreptaţi-vă atenţia spre interior. Aruncaţi o privire. Ce fel de gân­duri produce mintea dvs.? Ce simţiţi? îndreptaţi-vă atenţia spre corpul dvs. Există vreo tensiune? Când aţi descoperit că există un nivel scăzut de disconfort, un fundal static, încercaţi să aflaţi ce anume evitaţi, negaţi sau cărui lucru îi opuneţi re­zistenţă — prin negarea clipei prezente. Există multe feluri în care oamenii manifestă o rezistenţă inconştientă faţă de mo­mentul prezent. Am să vă dau câteva exemple. Exersând, pu­terea dvs. de a vă autoobserva, de a vă urmări starea interioa­ră se va dezvolta.         
            

joi, 14 octombrie 2010

Acordaţi atenţie acţiunii în sine

Sursa: Eckhart Tolle - Puterea prezentului

Aşa că nu urmăriţi rezultatele acţiunii dvs. — acordaţi aten­ţie acţiunii în sine. Rezultatele vor veni de la sine. Această ati­tudine este un exerciţiu spiritual foarte puternic. în Bhagavad Gita, una dintre cele mai vechi şi mai frumoase învăţături spi­rituale despre existenţă, lipsa ataşamentului faţă de rezultate­le acţiunilor dvs. se numeşte Karma Yoga. Ea este descrisă drept calea către „acţiunea dedicată".
Când încercarea compulsivă de a ne rupe de Clipa de acum încetează, bucuria Fiinţei inundă tot ceea ce faceţi. Ime­diat ce atenţia dvs. se îndreaptă spre Clipa de acum, simţiţi o prezenţă, o linişte şi o pace interioară. împlinirea şi satisfac­ţia nu mai depind de viitor - nu mai aşteptaţi de la el salva­rea. De aceea, nu mai sunteţi ataşat de rezultate. Nici eşecul, nici succesul nu mai au puterea de a vă schimba starea inte­rioară de contopire cu Fiinţa. Aţi descoperit viaţa în spatele si­tuaţiei dvs. de viaţă.
În absenţa timpului psihologic, sentimentul de sine derivă din Fiinţă, nu din trecutul personal. De aceea, nevoia psiho­logică de a deveni orice altceva decât sunteţi deja nu mai există. în lume, la nivelul situaţiei de viaţă, puteţi să vă îmbo­găţiţi, să dobândiţi cunoştinţe, succes, să vă eliberaţi de anu­mite lucruri, dar în dimensiunea mai profundă a Fiinţei sunteţi complet şi în întregime Clipa de acum.

În această stare de împlinire, vom mai fi capabili sau vom mai dori să atingem obiective exterioare?

Desigur, dar nu veţi mai avea pretenţia iluzorie ca un lucru sau o persoană din viitor să vă salveze sau să vă facă fericit. în ce priveşte situaţia dvs. actuală de viaţă, este posibil să mai existe lucruri pe care să fie nevoie să le obţineţi sau să i le îndepliniţi. Aceasta este lumea formei, a câştigului şi a pierderii. Totuşi, la un nivel mai profund, sunteţi deja complet, iar când veţi realiza acest lucru veţi simţi în spatele lucrurilor pe care le faceţi o energie veselă şi plină de viaţă. Eliberându-vă de timpul psihologic, nu vă veţi mai urmări obiectivele cu o hotărâre înverşunată, motivat de frică, furie, nemulţumire sau de nevoia de a deveni cineva. Nici nu veţi rămâne inactiv din cauza fricii de eşec, care pentru sinele fals reprezintă pierderea identităţii. Când sentimentul dvs. de sine derivă din Fiinţă, când vă eliberaţi de „devenire" ca nevoie psihologică, nici fericirea dvs. şi nici sentimentul de sine nu mai depind de rezultate, şi astfel vă eliberaţi de frică. Nu mai căutaţi permanenţa acolo unde ea nu poate fi găsită: în lumea formei, a câştigului şi a pierderii, a naşterii şi a morţii. Nu mai cereţi ca aceste situaţii, condiţii, locuri sau oameni să vă facă fericit şi nu mai suferiţi apoi când toate acestea nu vă îndepli­nesc aşteptările.
Totul este respectat, dar nimic nu mai contează. Formele se nasc şi mor, totuşi dvs. vedeţi eternul din spatele formelor. Ştiţi că „niciun lucru real nu poate fi ameninţat".
Când aceasta este stai ea Fiinţei dvs., cum aţi putea să nu reuşiţi?


 Aţi reuşit deja.


Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...