Introducere:
Mare parte din procesul de integrare spirituală a Sine-lor noastre superioare, de lărgire a conştiinţei noastre implică "re-programarea" modului în care gândim. Gândurile sunt cele care ne creează realitatea şi experienţa de viaţă pe care o trăim atât în interiorul cât şi în exteriorul nostru. Atunci când vom integra şi vom trăi cu adevăr atitudinile şi responsabilităţile pe care le vom comenta în cele ce urmează, ne vor ajuta să ne schimbăm tiparele de gândire, pe care altfel le credem a fi implicit valabile deoarece fac parte din programul nostru prezent. Modificarea acestor tipare de gândire va schimba de fapt programul scuturilor noastre personale.
Douăsprezece atitudini şi responsabilităţi – Dansul iubirii 2002*
1. IUBIREA — (inseamna)Recunoaşterea ADEVĂRULUI CELUI UNIC
2. MILA DIVINĂ — (înseamnă) să permiţi UNU-lui să fie CEEA CE ESTE, indiferent dacă îţi convine sau nu, să trăieşti şi să simţi perpetuă iertare.
3. RECUNOŞTINŢĂ — (înseamnă) să preţuieşti UNU-l, să ştii ce înseamnă să fii viu.
4. RESPECT— să recunoşti si să dăruieşti UNU-lui.
5. RESPONSABIITATE — să co-creezi servind şi să poţi răspunde receptiv UNU-lui
6. ÎNCREDEREA – să (re)cunoşti Puterea şi Iubirea UNU-lui
7. ASUMAREA RĂSPUNDERII PENTRU PROPRIILE FAPTE –înseamnă să te afli într-o stare de ADEVĂR cu UNU-l
8. IMPECABILITATEA (PERFECŢIUNEA) – a fi impecabil, fără cusur, înseamnă să aperi şi să protejezi UNU-l
9. CONŞTIENTIZAREA – GRIJA - să iubeşti, să îngrijeşti, să hrăneşti şi să fii atent să fi asemeni UNU-lui (as adauga ca aspectele sunt ENERGETICE, respectiv sa oferi, sa fii armonios si atent)
10. NEÎNFRICAREA (CURAJUL) – însemnă să recunoşti natura infinită şi eternă, precum şi iubirea necondiţionată a UNU- lui
11. DETAŞAREA ANGAJATĂ: înseamnă să permiţi UNU-lui să FIE (caci El e in orice se manifesta), fără să critici, să condamni sau să emiţi judecăţi de valoare, să înţelegi fiinţarea SA şi să o confirmi, s-o validezi.
12. BUCURIA –să îţi placă (sa te bucure, stiind ca nu e intamplare) să fii UNU-l întru(chi)pat
Douăsprezece atitudini şi responsabilităţi de măiestrie – Dansul Iubirii 2002
Studiind cele douăsprezece responsabilităţi de măiestrie le preschimbi din afirmaţie în meditaţie, dacă vei încerca să le transformi într-un mod de viaţă.
- AUTO-REALIZAREA: (înseamnă) să te eliberezi/ descătuşezi din jocul victimă-călău, în care ori te consideri o victimă, ori îi învinuieşti pe ceilalţi că te victimizează, şi să vrei să fii responsabil (sa accepti ca esti) pentru toate manifestările perceptibile ca fiind proiecţii directe ale învăţării intenţionate (cu scop), din conştiinţa personală a tiparului standard al ADN-ului tău.
2. AUTO-SUVERANITATEA: eliberarea de nevoia de a fi aprobat, sau de a te revolta împotriva oricărei forme de autoritate externă (din afară) prin înţelegerea faptului că tu, ca manifestarea a Spiritului divin, ai capacitatea/ puterea de a-ţi crea libertatea personală fără să încalci drepturile spirituale ale celorlalţi, şi fără să permiţi celorlalţi să îţi încalce dreptul spiritual de a fi, de a fiinţa.
3. AUTO-CONŢINEREA (ÎNFRÂNAREA) - să îţi asumi propria responsabilitate şi să realizezi întotdeauna că tu eşti cel responsabil pentru cum ÎŢI DIRECŢIONEZI ŞI GESTIONEZI ENERGIILE PERSONALE. Nu există cineva sau ceva care te supără, şi care să justifice sau să confirme modul greşit în care reacţionezi, ideile, intenţiile sau faptele tale greşite. TU eşti cel/cea care îţi provoci suferinţă permiţând corpului tău emoţional să urmeze percepţiile false ale corpului metal care îţi spune că puterea ta se află în afara ta. În orice moment tu eşti cel care alegi ce cuvinte, asocieri sau idei vei folosi drept filtre prin care vei interpreta un eveniment. SUPĂRAT, FURIOS, LEZAT SAU oricare altă categorisire (conştient sau inconştient) sunt toate FILTRE ALE CORPULUI MENTAL CARE ÎŢI DIRIJEAZĂ FUNCŢIILE EMOŢIONALE ŞI FIZICE ALE CORPULUI TĂU. Un individ echilibrat recunoaşte/ ştie că permanent există libertatea de a interpreta, astfel că o experienţă negativă şi energiile disarmonice şi sentimentele de deprimare pe care i le asociem, pot exista doar ca o interpretare personală a acelor evenimente. Să accepţi că eşti mai puţin responsabil pentru felul în care au fost canalizate energiile tale personale, te plasează direct într-un joc de tipul VICTIMĂ- CĂLĂU, care poate avea loc doar între oameni care îşi plasează puterea personală şi responsabilitatea de a manifesta în surse exterioare lor. Doar tu deţii putinţa de a te deprima”. Indiferent ce spun sau fac ceilalţi tu eşti pe deplin îndrituit să dai propria ta interpretare. Nimeni şi nimic nu are puterea de a te deprima dacă nu le acorzi această putere chiar tu. Auto-echilibrul se instalează atunci când recunoşti că direcţia pe care o iau energiile personale, fie ele fizice, emoţionale, mentale (idei, credinţe, etichete, interpretări) conştiente sau inconştiente reprezintă un nivel al perfecţiunii pe care poţi să-l atingi şi care există ca o responsabilitate implicită care vine odată cu darul şi harul liberului arbitru, Cu cât devii mai responsabil cu atât va fi mai mare libertatea şi puterea personală pe care o vei cunoaşte.
4 AUTO DISCIPLINA este acceptarea responsabilităţii pentru direcţionarea energiilor personale către, şi nu în direcţie opusărezultatelor pe care doreşti să le obţii, să le experimentezi. Corpurile fizic, mental şi emoţional au fost multă vreme dirijate de forţe subconştiente ale ”umbrei” ascunse care produc în noi impulsuri, imbolduri, reacţii, gânduri, percepţii şi sentimente caredeseori sunt contrare creaţiei vieţii pe care dorim să le manifestăm. O parte din măiestria spirituală presupune să învăţăm să ne dăm
silinţa în mod conştient şi să ne observăm propria minte, propriile emoţii şi limbajul corpului fizic, astfel încât să putem folosi redirecţionarea energiilor umbră conştiente sau subconştiente care funcţionează pe pilot automat. Dacă învăţăm să ne dăm seama când circulă prin noi tipare de gândire sau emoţionale negative, pentru ca putem folosi momentul în care conştientizăm asta, pentru a îndrepta energia rătăcită, şi să folosim conştient puterea de a avea o atitudine pozitivă , să alegem cuvântul care repară, şi să redirecţionăm energia spre a canaliza energiile opuse Eului întru realizare unor creaţii constructive aşa cum ne-am dorit, mature din punct de vedere spiritual. Este nevoie de auto disciplină pentru a îmblânzi leul care este mintea noastră sub-conştientă, care nu o dată rage asemeni leului, dar noi avem puterea intrinsecă de a ne ajuta umbra inconştientă de a evolua printr-o redirecţionare, iubitoare dar fermă în a deveni o pisică blândă ce toarce, bucuroasă să ni se alăture atunci când co-creăm constructiv.Auto disciplina survine atunci când ne reamintim permanent să folosim gândul, fapta sau atitudinea ”corecte din punct de vedere spiritual” chiar dacă nu avem de loc chef s-o facem, atunci când umbra se furişează la suprafaţă . Părţile umbră ale Sinelui ies la suprafaţă astfel că le putem vedea venind în mintea conştientă pentru a se vindeca. Prin acest proces, mintea conştientă însăşi poate învăţa cele mai importante atribute ale măiestriei
5 IUBIREA DE SINE este propria noastră responsabilitate de a ne iubi şi de a avea grijă de noi, prin darul nemărginit al spiritului divin care circulă în fiece moment. Dragostea autentică, adevărată trebuie să vină din străfunduri şi poate fi obţinută prin conectarea autentică a spiritului la însuşi Dumnezeul veşnic şi inerenta sa legătură cu întreaga creaţie. Dacă vom căuta iubirea în afara noastră, pentru a ne ostoi singurătatea sau golul interior, vom intra în relaţii cu ceilalţi ca vampiri energetici. Făcând aceasta vom căuta un substitut pentru legătura noastră cu Dumnezeul Sursă folosindu-ne, valorificând tot mai profitabil Dumnezeul Sursă întruchipat în alţi oameni, în alte fiinţe. Aceasta nu este IUBIRE ci NECESITATE. Aceasta presupune LIPSA a ceva esenţial, care la rându-i implică conectarea fără limite la conştiinţa Universală a Dumnezeului Sursă. O astfel de lipsă nu poate fi suplinită cu iubire din afară, din exterior, ci doar prin recunoaşterea Dumnezeului din tine, anume să recunoşti că eşti întruchiparea vie a iubirii absolute. Odată recunoscut acest lucru vei dobândi iubire absolută faţă de tot şi toate, adică Iubirea lui Dumnezeu. Şi din această stare de Putere Divină poţi intra în lume pentru a căuta pe cei cărora să le dăruieşti această iubire, în loc să îi cauţi pe cei de la care poţi să iei iubire. Când iubirea este abordată prin Iubirea de Sine, motivaţia este să trăieşti în voioşie, ştiind că orice ai avea nevoiepoate deveni manifest prin Iubirea activă a Dumnezeului Sursă pe care o porţi în lăuntrul tău. Iubirea de sine este o responsabilitate a maturităţi spiritule.
6. ÎNCREDEREA – înseamnă să cunoşti Puterea şi Iubirea UNU-lui
INTEGRITATEA SPIRITUALĂ – este responsabilitatea ce ne revine absoluta nouă, să alegem să acţionăm, tot mereu cu integritate (intelegere) spirituală. Nu avem nici o scuză dacă încălcăm cu bună ştiinţă drepturile spirituale ale celorlalţi, indiferent cât de puţină rezistenţă ne-ar opune, pentru a ne opri. Integritatea spirituală ne cere să începem să VEDEM ce facem CU ADEVĂRAT prin modul în care ne ducem viaţa. Dacă obiceiurile noastre alimentare, cum şi cu ce ne hrănim, sunt potrivnice planelor, animalelor, Pământului. Felul în care ne alegem cuvintele şi cum acţionăm respectă pe ceilalţi oameni şi celelalte forme de viaţă? Jucăm jocul supravieţuirii celui mai adaptat la ”jocul lipsei” pentru a ne oferi o scuză pentru comportamentul lipsit de etică, în probleme legate de bani, cum ar fi de pildă protestul nostru tacit faţă de guvern, când ne eschivăm de la plata impozitelor sau când la serviciu ne comportăm ca şi cum noi am fii cei mai merituoşi şi cei mai îndreptăţiţi să obţinem gratificaţii. Obişnuieşti să spui celorlalţi doar ceea ce îşi doresc să audă, şi asta pentru a le câştiga bunăvoinţa şi sprijinul, chiar dacă de fapt nu le spuneţi adevărul în faţă, iar un astfel de comportament nu reflectă nici nevoile şi nici sentimentele tale. Încerci să-i determini pe ceilalţi să facă şi partea de muncă ce îţi revine? Foloseşti scuze false de tipul rasă, sex, religie, statut economic sau educaţional pentru aţi justifica lipsa de respect, sau faptul că îi exploatezi sau îi tratezi pe ceilalţi cu răutate.Integritatea spirituală îţi cere să te uiţi deseori cât de bine ne purtăm pentru a face faţă unor zone de activitate în care suntem mai puţin potriviţi, congruenţi, din punct de vedere spiritual şi să folosim implicarea şi disciplina activă pentru a aduce aceste zone ale vieţii noaste în acord cu integritatea spirituală. Nimeni nu va intra pe poarta Raiului (sau nu va ajunge unde doreşte) dacă se foloseşte de scuze pentru a nu se purta cum trebuie, autentic, fără să se prefacă că este integru spiritual. Cultivarea integrităţii spirituale este o responsabilitate majoră pe drumul către desăvârşirea spirituală, şi felul în care funcţionează universul, nu puteţi pleca de-acasă fără asta. Ceea ce înseamnă că există o realitate biologică a integrităţii spirituale care se manifestă chimic în ADN, ca rezultat al acestei stări şi al centrării pe conştiinţă. Dacă nu ai suficientă integritate spirituală în conştiinţa ta, atunci nu va fi destulă nici în tiparul standard al ADN-ului tău. Şi deşi vei putea să-îi înşeli pe ceilalţi, propria ta biologie va fi în cele din urmă vizată. Ca să treci prin orice poartă stelară ai nevoie de o cantitate suficientă de integritate spirituală chimic encodată în conştiinţa ta. (fundamental corect !!)
ONOREAZĂ-ŢI ÎNTREAGA FIINŢĂ- Acordă atenţie semnalelor pe care ţi le transmit corpul, mintea şi emoţiile tale privind cât de bine stăpâneşti spiritului copilului şi adolescentului tău interior, onorează nevoile tuturor acestor părţi din tine, în mod echilibrat. Află de ce ai nevoie cu ADEVĂRAT şi dă celorlalţi ceea ce te face să te simţi fericit când dăruieşti dezinteresat şi generos. Ce am nevoie CU ADEVĂRAT, acum? Dăruiesc dezinteresat sau dăruiesc pentru a primi ceva în schimb? Cum îmi pot satisface propriile-mi nevoi.
7. ASUMAREA RĂSPUNDERII PENTRU PROPRIILE FAPTE –înseamnă să te afli într-o relaţie autentică cu UNUL
APRECIEREA- Societatea de azi ne învaţă continuu să ”vrem mai mult”, să avem nevoie de mai mult, să fim mai mult, să facem mai mult, etc. Suntem permanent influenţaţi să percepem doar lipsa, pentru a ne motiva să cumpărăm mai mult, să muncim mai mult, să plătim tot mai multe impozite şi să fim „oiţa blândă care consumă.” Foarte rar ne gândim la tot ceea ce avem, începând cu darul vieţii şi libertatea de a alege, de care mintea noastră dispune. Prinacest filtru dezorientat al percepţiilor putem produce o mutaţie în conştiinţă. Această conştiinţă mutant începe să creadă că ”cineva" (DIVINITATEA, Universul, părinţii, soţul sau soţia, copii, patronul, guvernul, etc…) NE SUNT DATORI. Odată ce am căzut în această capcană a gândului, că cineva ne datorează ceva, ne vom seta pentru a crea auto-frustrare, deoarece avem aşteptări nerealiste şi neadevărate, de la viaţă, de la ceilalţi, de la noi înşine. Aşa că deseori vom deveni foarte mânioşi sau ne vom simţi lezaţi când vom vedea că Universul nu se conformează ”imaginilor” închipuite de noi. NIMENI nu ne DATOREAZĂ nimic. Dacă simţim că ni se datorează ceva, vom întreţine LIPSA din CONŞTIINŢĂ, şi vom vedea cât de gol ne este Sinele. Dacă dăruim celorlalţi pentru a primi ceva în schimb (aşa cum fac băncile, şi deseori părinţii, consoarta, iubitul sau iubita), când ceilalţi nu ne dau ceea ce aşteptam ne vom simţi înşelaţi, păcăliţi, sau că ne-au rămas datori. De fapt astfel de situaţii de viaţă deseori survin sub formă de lecţii care ne învaţă că trebuie să dăruim doar pentru a DÂRUI şi nu pentru a primi ceva în schimb. Dacă dăruim ceea ce dorim să dăruim pentru bucuria de a dărui, nu ne simţim ca şi cum cineva ne-ar rămâne dator. Dacă trăim pentru bucuria de a trăi, fără a fi sub presiunea cerinţelor şi aşteptărilor nu ne vom simţi ca şi cum viaţa ne-a schimbat!. Nu contează ce averi are vecinul, fiindcă dacă ne comparăm unii cu alţii sau ne măsurăm cu ceilalţi suntem permanent distraşi şi nu vedem şi nu ne folosim de binecuvântările ce ne-au fost date. Dacă putem cultiva capacitatea - abilitatea de a APRECIA - PREŢUI şi cel mai neînsemnat dar, cea mai mică binecuvântare sau cel mai mic gest, atunci vom începe să ne creăm o viaţă ce este cel puţin pe „jumătate plină”, în loc de una „pe jumătate goală.” În termenii fizicii universale, lucrul pe care îţi concentrezi atenţia se va amplifica - extinde, lucrul, problema căreia îi opui rezistenţă va persista, şi celui căruia ii vei da energia aprecierii, preţuirii, se va de-manifesta, în cele din urmă, chiar din propria noastră experienţă. Când abordăm lumea prin filtrul ales al dăruirii autentice, devenim de fapt un transmiţător, un conductor electric ce trimite energie către lumea ce ne înconjoară. Când degajăm energie electrică în acest mod, devenim mai „magnetici”, deoarece transmiterea de energie creează vortex-uri magnetice în structura diodică a anatomiei noastre Kathara. Apoi, punctele diodice „magnetizate” atrag o mai mare rezervă de energie universală, cu o frecvenţă şi de o calitate mult mai înalte decât energia exprimată pentru a re-umple golul energetic pe care îl creăm atunci când dăruim.” Când abordăm lumea prin atitudinea de a „primi”, acest proces fizic firescdevine opusul. Cu cât încercăm să „atragem” mai multă energie din lumea exterioară, cu atât energia ni se va bloca sub formă de „miasme” în structura noastră diodică. Treptat, miasmele reduc cantitatea şi scad frecvenţa energiilor naturale pe care reuşim să le atragem în noi, din rezerva universului. Dăruind apreciere, preţuind, chiar şi în forma cea mai simplă, menţinem fluxul energiei naturale în mişcare. Indiferent ce dai în afară ţi se va întoarce înmiit.Dar şi invers, afişând în exterior un ego rău, aroganţă sau „gunoi”, vei avea parte de aceleaşi lucruri. Preţuieşte ceea ce ai, IUBEŞTE ceea ce ai, găseşte modalităţi prin care să-ţi exprimi bucuria pentru ceea ce ai, şi învaţă că prin însăşi aprecierea autentică, veritabilă, vei descătuşa puterea de a manifesta tot mai mult din ceea ce îţi doreşti şi tot mai puţin din iluzia lipsei.Capcana gândului că „Universul Îmi este Dator” este unul dintre cele mai puternice jocuri prin care ne auto-sabotăm. Înlocuieşte-l, preţuind (recunostiinta/gratitudine) cu consecvenţă, iar lume ta se va lărgi progresiv, conţinând realitatea lucrurilor pe care ţi-le doreşti cel mai mult. Dacă te simţi nedreptăţit pentru că se aşteaptă prea mult de la tine, sau eşti plin de amărăciune fiindcă dorinţele îţi rămân neîmplinite, ATUNCI ÎŢI EŞTI DATOR CEVA, îţi eşti dator să înţelegi mai bine natura creaţiei şi să îţi foloseşti mai bine propriile puteri, în jocul creaţiei vieţii. MULŢUMEŞTE-I mai des DUMNEZEULUI SURSĂ… că te ajută să-ţi reaminteşti ce lucruri trebuie să preţuieşti, şi multe asemenea îţi va trimite. Când eşti iritat, vezi ce ai de făcut, RESPIRĂ, găseşte-ţi nemărginirea în tine şi blând roagă-ţi sufletul să-ţi dea soluţia, înfrânează-te să te plângi celorlalţi sau să aştepţi ca ei să-ţi rezolve problemele. Ai în tine puterea să îţi risipeşti supărarea-iritarea, să îţi readuci bucuria, fără să încalci graniţele celorlalţi. Fii ferm dar receptiv faţă de ceilalţi şi roagă-i să nu îşi verse problemele în capul tău, reamintindu-le că au puterea de a crea bucurie. Îmi vărs năduful chiar acum în capul celorlalţi. Permit celorlalţi să mă vlăguiască turnând-mi în cap problemele şi necazurile lor_ Care este de fapt adevărata problemă -(semne de întrebare).
8. IMPECABILITATEA (PERFECŢIUNEA) – a fi impecabil, fără cusur înseamnă să aperi şi să protejezi pe UNU-l
RĂBDAREA - Dumnezeul Sursă are propriul său plan!
Noi putem fie să recunoaştem această realitate intrinsecă a manifestării şi să alegem să cooperăm, în ea, cu Dumnezeu Sursa, având încredere că împreună tu şi universul veţi crea Timpul perfect hărăzit de Divinitate (şi dacă aceasta nu este clipa de ACUM, atunci există un motiv bine întemeiat, să fie aşa), fie poţi lăsa ego-ul să încerce să îşi impună propria voinţă asupra naturii intrinseci a timpului. Dacă timpul nu cooperează conform aşteptărilor tale, atunci poţi să accepţi că e OK aşa şi să ai încredere în rânduiala divină, sau poţi devenii tot mai frustrat, agăţându-te de timpul artificial pe care îl arată ceasul, şi să crezi că nu poţi avea ceea ce îţi doreşti din simplu motiv că acel lucru nu se întâmplă, sau nu apare atunci când ceri tu. Dacă vei învăţa să te relaxezi şi să înveţi să conlucrezi creativ cu conştiinţa timpului, atunci deseori vei descoperi că, treptat, viaţa ta se conformează tot mai bine dorinţelor tale. Mai ales atunci când cerem frumos, în loc să pretindem, că ni se cuvine, şi când avem încredere că Dumnezeul Sursă îşi îndeplineşte rolul co-creând cu noi. Răbdarea este o virtute ce oglindeşte cât de bine am înţeles natura Ordinii Universale.
RESPECTAREA GRANIŢELOR - Stabileşte şi respectă graniţe personale sănătoase şi aminteşte celorlalţi, amabil dar ferm, că aceste graniţe nu vor fi încălcate. Respectă graniţele celorlalţi şi abţine-te să îi jigneşti bârfindu-i, dându-le sfaturi când nu ţi le-au cerut, criticându-i sau judecându-i, făcând supoziţii, băgându-te unde nu e treaba ta, încercând direct sau indirect să îi le controlezi acţiunile, atitudinile sau emoţiile. Respectă dreptul oamenilor de a fi ei înşişi, şi respectă-ţi dreptul de a avea şi de a-ţi trasa graniţe personale. Respect eu cu adevărat graniţele celorlalţi? Voi permite să mi se încalce graniţele? Dacă da, ce trebuie să fac pentru a schimba lucrurile?
9. CONŞTIENTIZAREA – GRIJA - Să iubeşti, să îngrijeşti, să hrăneşti şi să fii atent să fi asemeni UNU-lui
BUNĂTATEA – Ca şi respectul (Dansul Vieţii. cele 12 Atitudini),bunătatea este un drept prin naştere, dar pe care foarte des îl ignorăm sau îl înţelegem greşit. Când abordăm lumea cu autentică bunătate, când trimitem iubire şi respect întregii creaţii, în cinstea Forţei Divine ce trăieşte în toate lucrurile, transmitem din nou electricitate de înaltă frecvenţă care va respecta legile mecanicii universale şi va trimite spre noi tot mai multă bunătate, prin fluxul universal. Bunătatea este un dar pe care trebuie mai întâi să ni-l facem nouă înşine, pentru a avea să dăruim celorlalţi. Bunătatea implică să fii atent şi grijuliu atât cu nevoile, sentimentele şi dorinţele proprii cât şi cu ale celorlalţi, şi trebuie să o exprimi prin faptele tale, atitudinea şi grija ta. Dacă îţi vei dărui bunătate prin tot ceea ce faci, necondiţionat, atunci vei transmite bunătate tuturor celor ce îţi vor ieşi în cale. Încearcă să fii bun şi cu vecinul meschin şi ranchiunos şi astfel îl vei ajuta să îşi redescopere puterea de a zâmbi. Tratează toate lucrurile cu bunătate şi vei demonstra că le recunoşti valoarea intrinsecă ca manifestări ale Forţei divine. Vei constata că foarte des forţa divină îţi va întoarce cu iubire, faptele bune.
RECIPROCITATE: Concurenţa, să judeci, să te iei la întrecere cu ceilalţi sunt jocuri ale ego-ului care te orbesc şi nu mai distingi conştiinţa de sine şi puterea ta intrinsecă. Dacă însă abordezi problemele din perspectiva reciproc avantajoasă (win-win) a reciprocităţii şi vei avea o viziune înaltă asupra a tot ceea ce cauţi, vei găsi o multitudine de soluţii fericite. Care este viziunea, abordare reciproc avantajoasă (win-win) în acest moment? Cum putem obţine amândoi tot ceea ce avem nevoie? Vă respectaţi reciproc graniţele? Cum voi vindeca sau voi dezactiva relaţiile, raporturile non-mutuale, lipsite de reciprocitate?
10. NEÎNFRICAREA (CURAJUL) – însemnă să re-cunoşti natura infinită şi eternă, precum şi iubirea necondiţionată a UNU- lui
PĂSTRAREA – (conservarea) este o formă de respect şi apreciere pentru energia Dumnezeului Sursă sub toate formele sale de exprimare, începând cu păstrarea şi protejarea resurselor noastre naturale, continuând cu a fi atent şi receptiv la nevoile trupului nostru, cu utilizarea energiilor cuvintelor şi faptelor noastre, cu modul lor subtil de a păstra (conserva) prin care folosim fără restricţii tot ceea ce avem nevoie, dar nimic în plus. Dumnezeu Sursa îşi reciclează continuu energiile pentru a da naştere la noi forme de exprimare a acesteia. Totul ne este oferit gratis, dar nici un lucru nu este lipsit de valoare sau risipit. Păstrarea demonstrează că respectăm darul de energie creatoare pe care ni-l face Dumnezeul Sursă. Pe măsură ce vom învăţa cum să folosim această energie, în toate formele sale, cu respect şi intenţii curate, treptat ne vom armoniza, (vom acorda la frecvenţă) capacitatea de a crea ceea ce dorim, şi astfel vom ajuta şi toate celelalte fiinţe să facă la fel. Există mult adevăr în vechea zicală ”Nu Risipi şi Nimic nu-ţi va lipsi”. Dacă vom înţelege tot ceea ce percepem în holograma vieţii noastre ca fiind manifestări ale Dumnezeului Sursă, am putea să le acordăm ceva mai mult respect şi preţuire şi le vom păstra pentru a le folosi, pentru a le aplica în cazul energiilor divine.
FII EFICIENT – să ai dreptate implică să crezi că ceilalţi nu au dreptate şi deci să creezi premisele unui conflict. Este mai important să ai dreptate decât să obţii rezultatele dorite? A fi EFICIENT înseamnă să găseşti soluţii win-win, avantajoase pentru toţi, să respecţi drepturile tuturor, să fii exact ca ei şi să te simţi exact cum se simt ei, (să te pui în pielea lor), chiar dacă nu eşti de acord cu ei. Dacă nu respecţi graniţele celorlalţi şi nu te limitezi să deţii doar ceea ce este al tău, nu vei putea crea reciprocitate sau soluţii eficiente. Dacă ceilalţi simt nevoia să declare că nu ai dreptate, recunoaşte în asta jocul egou-lui şi înfrânează-te, abţine-te să intervii. Nu trebuie să-ţi justifici existenţa în faţa celorlalţi,
cum nici ei nu au de ce să-şi justifice existenţa lor în faţa ta. Încerc să spun că cineva nu are dreptate, că se înşeală? Încearcă cineva să declare că eu nu am dreptate, că mă înşel? Vă respectaţi reciproc graniţele? Pentru a avea amândoi dreptate, pentru ca fiecare să aibă dreptatea sa? Pot să îmbin şi să aplic asta cu o acţiune eficientă?
11. DETAŞAREA ANGAJATĂ: înseamnă să permiţi UNU-lui să FIE, fără să critici, să condamni sau să emiţi judecăţi de valoare, să înţelegi fiinţarea SA şi să o confirmi, s-o validezi.
COOPERAREA/DIPLOMAŢIA: Existenţa este şi va fi întotdeauna o strădanie co-creativă. Trebuie să vrem să permitem celorlalte fiinţe să îşi satisfacă trebuinţele şi să-şi îndeplinească dorinţele, dacă sperăm ca şi noi să avem parte să ni le îndeplinim pe ale noastre. Să creăm situaţii reciproc avantajoase din care toată lumea are de câştigat, să creăm cu intenţia de a DĂRUI cu adevărat, sunt moduri fireşti de fiinţare, de a fi. Nu trebuie să fim întotdeauna de acord cu creaţiile intenţionate de ceilalţi şi cu toţii avem dreptul la opinie. Diplomaţia poate fi o punte între forţe opuse, prin care se poate ajunge la fapte şi decizii eficiente, care să sprijine reciproc perspectivele părţilor. Putem învăţa să nu fim de acord cu ceva dar să respectăm acel ceva şi astfel Arta spirituală a co-creării cooperante poate evolua progresiv către nivele superiore de expresie.
RESPONSABILITATEA: Dacă ne asumăm responsabilitatea vorbelor, faptelor, motivelor şi experienţelor noastre, nu-i vom mai învinui pe ceilalţi pentru problemele pe care le avem şi astfel vom putea să le rezolvăm. Auto-conştientizarea vine prin a ne critica blând pe noi înşine şi astfel vom putea să ne dăm seama unde acţiunile/faptele noastre impietează asupra celorlalţi, sau dacă sunt ineficiente. Înlocuiţi vina şi învinuirea cu compasiunea şi umilinţa, cu acţiunea eficientă, pentru a vă recăpăta puterea de a crea bucurie. Acţionez responsabil sau dau vina pe ceilalţi? Permit eu celorlalţi să mă învinuiască pentru a mă controla sau manipula? Cum pot acţiona responsabil atunci când mă ocup de prolemele mele?
12. BUNUL SIMŢ înseamnă să reuşeşti să identifici şi sa aplici adecvat atât bunul simţ căt şi ne+bunul simţ al cunoaşterii spirituale, ceea ce ne va permie să stabilim cel mai mare echilibru in exprimarea energiei în toate aspectele vieţilor noaste. (armonie)
Copyright =A92010 A & A Deane, Toate drepturile rezervate;
aparţin
MCEO Freedom Teachings® =eries
siteul a fost creat de Tammy Hollenbaugh
*Nu este destinat pentru diagnosticare, tratarea sau vindecare bolilor sau afecţiunilor şi nici nu a fost prezentat sau conceput ca substitut al tratamentului medical, chirurgical sau psihiatric
