"Daca vrei sa trezesti intreaga omenire, atunci trezeste-te tu pe de-a-ntregul; daca vrei sa elimini suferinta din lume, atunci elimina tot ce este intunecat si negativ in tine.
Cu adevarat, cel mai mare dar pe care il ai de oferit este propria ta transformare!"

Lao Tzu

joi, 4 aprilie 2013

Jocul obiectiv/subiectiv

Desi par niste "cuvinte" lipsite de "substanta", de fapt ar fi util sa privim putin la ele. Mai degraba as folosi verbele "a obiectiva" sau "a subiectiva". In ciuda faptului ca, din jocul lor se cam naste intreaga experienta umana, stiu sigur ca ma adresez doar catre foarte putini; anume cei care si-au dus starea de atentie si capacitatea de intelegere pana la acest nivel.
Mintea noastra are "proprietatea" de a obiectiva orice. Ea situeaza orice ca fiind inafara noastra. Ca rezultat avem o "lume a perceptiei" separate, in care doar diferentele sunt evidentiate. Ceea ce ea, mintea limitata, chiar nu intelege, este faptul ca, pentru a obiectiva si a mentine "inafara" ceva, va trebui permanent sa duci o cantitate de energie acolo, pentru a-l mentine in "realitatea aparent obiectiva". Altfel chiar s-ar dematerializa. Deci sustinerea acestei "realitati perceptuale inafara", se face cu consum energetc permanent. Ceea ce "obtii" este o pretinsa "relatie", cu un "ceva" pe care te-ai straduit sa-l "vezi" ca avnd proprietatile sale "obiective". ADEVARUL, in ciuda pretentiilor, este ca oricum "relatia" nu poate fi decat subiectiva, doar ca tu ai ales, constient/inconstient, sa te subordonezi proprietatilor cu care acel lucru a fost, de tine, "investit", sub pretext ca are proprietatile lui obiective. Apoi incepe o joaca dintre tine si acel ceva, care poate fi abordata intr-o infinitate de moduri.
A fi constient presupune intelegerea faptului ca nu exista nici experienta obiectiva si nici realitate obiectiva. Ca indiferent de povestile spuse de catre mintea ta, absolut TOT este doar o perceptie subiectiva, deci nu exista posibilitatea ca ceva sa iti fie exterior si sa aiba proprietati de sine statatatoare. Ca atare, ca chiar nimic nu exista, in modul inteles de mintea limitata, care sa fie obiectiv.
Numai ca, daca acceptam ca reala perceptia unui univers/realitati exterioare noua, se nasc foarte multe "probleme". Care vor "cauta solutii".
Voi cauta sa exemplific, pentru o mai buna intelegere.
Sa luam un producator oarecare de gadgeturi, smartfoane sau aparate foto sa zicem. Cu cateva luni inainte sa lanseze in productie un reper, mai intai "bate toba" despre capabilitatile tehnice ale viitorului "produs". Asta imi aminteste de basmele cu fat frumos si buzduganul aruncat inaintea lui, sa-i vesteasca venirea... Altfel spus, pe toate caile media, pleca informatii despre cat de destepte vor fi "proprietatile" acelui aparat. Deci vorbim de "atribute obiective", dar...cand il vei "avea"...Pana atunci sunt doar...potentiale. Totusi ele ti-au fost introduse in constiinta. Deja au devenit..."subiective", te-ai pozitionat cumva fata de informatiile respective. Le-ai interpretat, dupa propriile.. "proprietati". Cand deja ajunge in mana ta, el este deja o realitate subiectiv/obiectiva. Mai intai esti invitat sa citesti cu ATENTIE modul de folosire. Acolo se creeaza iar o interfata obectiv/subiectiva, functie de cat simti tu ca depinzi de acea informatie. Apoi il utilizezi. 
Culmea este ca, aparent cam cu aceleasi "proprietati obiective", doi utilizatori diferiti obtin rezultate diferite si chiar un acelasi utilizator de la doua gadgeturi similare, functie de cum a reglat raportul obiectiv/subiectiv in perceptia acelui obiect.
Daca insa devii pe deplin constient, atunci renunti la perceptia "obiectiva" si vei obtine rezultate experientiale constient subiective, in raport cu orice pretinsa "realitate exterioara tie". Prin asta investesti constient orice, cu unica proprietate de a servi in cel mai inalt mod posibil experientei tale, care in mod NECESAR va fi in acord armonios cu Intregul din care si tu si acel ceva faceti parte.
Vorbind despre "peripetiile inconstientei" tin minte ca primisem cadou un prim calculator Pentium II. Eram incantat de el si aveam o "relatie subiectiva" foarte buna. Pana vazui un Pentium III. Desigur imi era prezentat ca o realitate obiectiva mult imbunatatita. In exact acea clipa mi-am distrus singur relatia subiectiva cu calcul meu, ceea ce l-a facut sa se strice definitiv. Nimic "obiectiv" nu i se intamplase, desigur. La fel au mai patit si alte electronice din dotare, CD playere vreo doua, etc. Pe atunci insa eram..la inceput de trezire. Dar sa stiti ca "deteriorarile" sunt foarte...obiective. Un prieten, recent, a pus ochii pe un autoturism care i-ar fi placut mai mult. Doar ca era intr-o relatie buna, subiectiva, cu autoturismul sau. Pentru a avea o "justificare" a interesului sau...i-a produs subiectivei relatii o defectiune a unei simple diode, care a scos din uz calculatorul de bord. Acum pe drept cuvant isi putea pune problema inlocuirii masinii, nu? Si...circul continua!
Daca vreti, si Tao, si Tantra si orice intelept sau cale spirituala, exact asta va indeamna, in alti termeni, specifici lor, sa faceti.
 
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...