"Daca vrei sa trezesti intreaga omenire, atunci trezeste-te tu pe de-a-ntregul; daca vrei sa elimini suferinta din lume, atunci elimina tot ce este intunecat si negativ in tine.
Cu adevarat, cel mai mare dar pe care il ai de oferit este propria ta transformare!"

Lao Tzu

miercuri, 11 iunie 2014

Drunvalo Melchizedek - despre meditatie



Dragii mei,

De curând, Drunvalo a avut o sesiune de Întrebări şi răspunsuri (Q&A 11), în care explică, cu răbdarea şi calmul său inconfundabil, o serie de aspecte extrem de importante pentru vremurile pe care le trăim. Cu toţii căutăm încă răspunsuri, ne mai lăsăm tulburaţi de aspectele din viaţa noastră, pe care nu le înţelegem şi încercăm să găsim căi sau învăţături care să ne conducă spre starea de linişte mult visată. În ultima perioadă de timp, în special de la echinocţiu încoace, arareori avem o perioadă mai lungă de timp în care să nu fim încercaţi. Stările de calm alternează cu cele de furtuna, din ce în ce mai des. Până şi capriciile vremii ne vorbesc despre schimbare şi despre această alternanţă (parcă fără de sfârşit) a stărilor noastre
interioare. Când suntem fericiţi şi ne extindem, ni se umple inima de bucurie; când suntem trişti şi ne contractăm, de parcă ni s-au înecat toate corăbiile - în ambele cazuri fără niciun motiv clar, bine definit, fără să ştim ce le-a provocat. Pur şi simplu, aşa ni se întâmplă, fără să putem controla, în vre-un fel, acest lucru.
Pentru a mă înţelege pe mine
 însămi​
, pentru a putea ajunge la izvorul profund al
provocărilor prin care trec
,
​ pentru a putea culege esenţa şi mesajul din fiecare eveniment al vieţii, ​
singurul lucru care m-a ajutat (şi mă ajută de fiecare dată, indiferent
​ de împrejurare​
) este meditaţia. Nu avem altă cale de a intra în hăţişurile subconştientului, de a afla ce anume nu este în armonie cu noi, ce mai avem de vindecat, de înţeles, de conştientizat. A medita 
​ este
 o stare de a fi
​, este acel miracol care restabileşte legătura moastră cu Sursa, cu cel mai înalt aspect al sinelui nostru divin​.
​Meditaţia este o artă, iar pentru a atinge măiestria artistului autentic este nevoie de dăruire, de sinceritate şi de muncă, de exerciţiu.
Dar ce înseamnă a medita? Cum putem ajunge să îmbinăm aceasta nevoie, cu viaţa tumultoasă de zi cu zi? Cum putem ajunge în dialog cu acea parte înaltă din noi, care niciodată nu s-a desprins de divinitate?
​ Cum putem să facem schimbarea? Cum putem să ne întoarcem privirea spre interior, fără să ne mai lăsăm corupţi de lumea materială, plină de iluzii şi de roluri cu care ne identificăm, ratându-ne viaţa? Sunt întrebări care ne vin tot mai des în atenţie şi care încă ne mai frământă. Asta e bine, pentru că Universul ne va răspunde - dacă suntem atenţi şi dornici să-l ascultăm. Îngerii şi helperii sunt alături de noi şi ne vorbesc mereu, ne ajută şi ne ghideză, iar noi le vom învăţa, pană la urmă, limbajul. Viaţa are soluţii pentru orice.​ De fapt, răspunsurile sunt în noi. Este nevoie doar de micul efort de a încerca să ne găsim punctul de linişte, din care să ne putem întoarce privirea spre lumile noastre interioare - asta înseamnă, într-un sens larg, pe scurt, a medita.
Toate şcolile esoterice, străvechi sau moderne – chiar şi multe dintre terapii, cum este Huna – îşi întemeiază cunoaşterea pe studiul şi practica meditaţiei, pe căutarea unor căi şi metode introspective cu ajutorul cărora să pătrundem în lumile interioare, tot mai profund şi într-un mod autentic, personal. Fiecare dintre noi trebuie să le găsească pe cele cu care rezonează şi să înţeleagă că doar prin practică se poate ajunge la performanţa de care acum avem nevoie (şi despre care vorbeşte Drunvalo, în acest mesaj). Sunt etape peste care nu putem sări.
Totul începe de undeva şi, încetul cu încetul, practicând cu dăruire, ajungem la măiestrie, la un mod de comunicare simplu şi eficient, cu structurile noastre subtile.
Mai întâi, pornim pe o cale masculina, care are logică şi poate fi descrisă, învăţată
​ cu dăruire ​
şi apoi, în mod firesc, pe măsură ce practicăm, totul devine natural, începem să pătrundem în lumile interioare pe o cale feminină, proprie fiecăruia, o cale fără logică (dar care are sens pentru practicant) şi imposibil de descris, rapidă, permanentă, din ce în ce mai stabilă şi mai clară. Cam despre asta este vorba in mesajul lui Drunvalo, pe care vi-l oferim mai jos, cu deosebită bucurie. El ne spune că cele două căi, cea masculina şi cea feminină, nu sunt opuse, ci doar diferite.
O să-mi îngădui în zilele care urmează, să va ofer şi alte pasaje ale acestei sesiuni, cu gândul că în acest fel putem pătrunde mai profund esenţa învăţăturilor pe care Drunvalo se străduieşte să ni le ofere, din dorinţa de a ne fi de folos în tranziţia noastră spre un alt nivel de conştiinţă.
​           
Citiţi mesajul lui Drunvalo cu atenţie şi cu inimile deschise, încercaţi să vă apropiaţi de o metodă de mediaţie cu care să rezonaţi şi veţi constata, prin experienţă proprie, că totul va fi din ce în ce mai uşor şi mai simplu.​
Cu drag,
Elena Cociş
 
Drunvalo Melchizedek, Q&A 11, extras:
Întrebare: Prin meditație am reușit până acum să obțin perioade mai scurte sau mai lungi de liniște, dar câteodată îmi vin informații şi în timp ce sunt în conversație cu cineva. Simt câteodată sensul vieții mele și sensul vieții, în general. Am simțirea de a cunoaște. Sentimentul de a fi în pace și armonie este din ce în ce mai puternic și mai adânc. Sunt trăiri pe care am reușit să le am, făcând meditații.
Dacă însă observ viața de zi cu zi şi o compar cu viața în continuă meditație, te întreb: poate fi practicată meditația, şi în diversele perioade de solicitare maximă din viața de zi cu zi - și dacă da, atunci în ce fel?
 
Drunvalo: Mulțumesc pentru întrebare. În toată această lume, indiferent dacă tehnica provine din budismul tibetan, din Kundalini Yoga, ei te învață la început, practic, cum să intri în stare și să faci aceste meditații. Îți arată cum să îți reconfigurezi corpul, privind totul într-un mod holistic. Să meditezi, să intri în starea de meditație este un lucru - dar, în final ei îți vor spune că trebuie să meditezi cu ochii deschiși. Să meditezi cu ocazia fiecărei respirații pe care o faci, atât ziua cât și noapte, atâta cât poți. În Nada Yoga,  chiar și în timpul somnului ești în stare meditativă. Înveți să fii prezent în lume nu din punct de vedere mental sau prin prisma lumii polarizate în care trăim, ci începi încet să fi prezent în lume, prin tot ceea ce faci, să devii conștient de tot ceea ce se întâmplă, să îți dai seama că orice acțiune a ta produce karma.
În procesul de învățare a meditației, oricare ar fi procedura/tehnica de meditație pe care ai ales-o, sau de pătrundere în stare de conștiință mai înaltă, practica este importantă. Dar... există ceva anume care este mai mult decât a practica… Practica te ajută doar să pătrunzi în această lume. Este ceva ce nu se poate exprima prin cuvinte, este acel ceva care reprezintă ceea ce înveți făcând aceste meditații. Și când ajungi la acea stare … de fapt acea stare este esenţa meditaţiei. E ceva similar cu a învăța să cânți la chitară: înveți notele, înveți acordurile, înveți cum să ții chitara, cum să cânți la ea … ajungi, după un timp, să practici atât de bine, încât nici nu te mai gândești la aceste lucruri; pur și simplu, auzi muzica și cânți. E la fel și la meditația cu scop spiritual. Ajungi în starea în care nu mai bagi de seamă că practici într-un anumit fel... prin poziția corpului, mâinilor, degetelor, limbii, ... nici nu te mai gândești la aceste lucruri pe care le știi și le înțelegi, ajungi astfel la esența meditației, ajungi să aduci rezultatul meditațiilor, în fiecare moment al vieții de zi cu zi. Este punctul în care viața devine o meditație continuă. Da, sunt de acord cu tine, este exact ceea ce e necesar să facem. Dacă crezi că mai trebuie, o să completez răspunsul…
Întrebare: Cum se integrează aici, conceptul de a trăi în inimă? Care este diferența între a trăi în continuă meditație și a trăi în inimă?
Drunvalo: Da, astfel ajungi să trăiești în inimă, creierul să fie conectat cu inima. Acest lucru se învață în timp. Nu poți să înveți așa ceva, în doar câteva zile. Necesită timp, exact cum este nevoie de timp, că să înveți să cânți la chitară. Nu e nici o diferență între a trăi în inimă și a trăi în meditație. Până la urmă, toate tehnicile de meditație te duc în inimă; tehnica este doar vehiculul care te duce acolo. Acolo, totul se rezumă la trăirea pe care o ai, care relaționează cu tot... cu cine și ce este în jurul tău. Totul, slujba ta, tot ce este în jurul tău începe să se schimbe, în momentul în care tu te schimbi în interiorul tău. Doar practica tehnicii nu va avea acest efect. Contează acel mic plus pe care îl obții, care devine al tău, parte din fiecare moment al vieții tale. Cred că am explicat suficient, acest aspect …
..................
Așa cum am mai spus, după ce înveți tehnica meditației, trebuie să ajungi dincolo de practicarea unei tehnici, trebuie să ajungi în starea de a fi, de a exista. Toate aceste lucruri sunt interconectate, nu există bine sau rău; pe măsură ce practici meditația, sigur că o să te întâlnești cu oamenii, sistemul sau calea care te atrage și care îți place. Dacă sistemul pe care îl predăm noi (la Scoala Reamintirii – Trezirea Inimii Iluminate) pare prea complicat, există foarte multe alte căi posibil de urmat în lumea largă. Chiar dacă alegi să nu faci nimic, tot vei reuși. Viața s-a pregătit pentru posibilitatea de a nu ajunge la un grad mai înalt de conștiință, urmând calea meditației. Viața știe că în primul rând trebuie să supraviețuim; sunt peste patru miliarde de oameni pe planetă, care trăiesc din mai puțin de 2 dolari pe zi. Cei mai mulți dintre aceștia nu se gândesc de loc la meditație, ei trebuie să se descurce să mai apuce și ziua care urmează. Înțelegem perfect acest lucru, iar Viața are soluție și pentru această situație.
În concluzie, nu este nici o problemă, dacă dorești poți să uiți de tot ce înseamnă spiritualitate, poți să nu faci nimic și să mori normal, dar tot vei ajunge în zona de conștiință mai înaltă. Asta cred eu că se va întâmpla.
Totuși, dacă vrem să trăim în belșug și să învățăm tot ce avem ocazia să învățăm, avem multe posibilități să facem acest lucru. Părerea mea este că trebuie doar să îți urmezi inima. Dacă inima simte că o anumită cale este pentru tine, mergi pe aceea cale. Dacă nu, atunci caută și găsește o cale care rezonează cu inima ta. Este cel mai recomandat lucru de făcut.
Cele două căi nu sunt opuse. Sunt, pur și simplu, altfel. Corpul femeii este altfel decât corpul bărbatului, gândirea noastră este diferită, nu suntem opuși unul altuia, suntem parte din același întreg, avem doar feluri diferite de a percepe lucrurile. În plus, nimeni nu este doar de natură feminină sau doar de natură masculină; toți avem o parte feminină și o parte masculină, mai mult sau mai puțin dezvoltată. Echilibrul care e în interiorul tău, oricare ar fi acesta, este ceea te ajută să treci prin viață și acesta va determina tehnica de meditație care te vei simții atrasă. Calea propusă de mine funcționează pentru multă lume, ştiu asta, dar sunt conștient şi că nu funcționează pentru toată lumea. Nu doresc să se interpreteze că aș vrea să zic că seminarul meu este singura cale de urmat; sunt multe metode accesibile în lumea largă, știu că sunt multe metode de a găsi unimea cu Dumnezeu, eu doar fac tot ce pot mai bine sa transpun pentru și în lumea modernă, să găsesc o modalitate ușor de urmat pentru omul modern, dacă acesta face această alegere.
Pe curand.
 
Sursa Editura For You
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...