"Daca vrei sa trezesti intreaga omenire, atunci trezeste-te tu pe de-a-ntregul; daca vrei sa elimini suferinta din lume, atunci elimina tot ce este intunecat si negativ in tine.
Cu adevarat, cel mai mare dar pe care il ai de oferit este propria ta transformare!"

Lao Tzu

miercuri, 12 iunie 2013

EU SUNT...Daca...Constienta


Acum voi vorbi despre cine SUNT EU şi ce fac. Dacă asta-ţi pare egocentrist, să ştii că este. S-au scris 66 de cărţi despre cine SUNT EU. Voi cita unele afirmaţii din câteva dintre acele cărţi. Ai auzit multe dintre aceste afirmaţii, dar nu ţi-ai dat seama că se refereau la fiinţa care SUNT EU. Primul citat este luat din Cartea Ieşirii [3:13-15]. Aici, Moise Îi vorbeşte Lui Dumnezeu şi spune, „Când mă întorc la oameni, Cine să le spun că m-a trimis?”, iar Vocea răspunde, „Spune-le că EU SUNT m-a trimis la voi. Acesta este Numele Meu pe veci şi Numele după care voi fi cunoscut din neam în neam” *traducere după textul original al autorului, nu reproducere din versiunile româneşti ale Bibliei+. Cele Zece Porunci afirmă, „Să nu iei numele Domnului Dumnezeului tău în deşert” [idem, 20:7]. „Să nu iei” este o poruncă. „Să nu iei” înseamnă că nu ai voie. Înseamnă că nu îţi este îngăduit sub nicio formă. Acel Nume este EU SUNT.

Acuma, în primul rând, cu toţii I-am uitat Numele. Spunem „eu sunt” de sute de ori pe zi şi habar nu avem că folosim Numele Lui Dumnezeu. În al doilea rând, încercăm să încălcăm Porunca întreaga zi. Nu dăm nicio importanţă la ceea ce spunem după „EU SUNT”. Când zicem „EU SUNT” şi continuăm cu ceva ce nu ne-ar plăcea în lumea noastră, folosim Numele Domnului – dar nu în deşert. Biblia afirmă că nu putem lua Numele în deşert. Nimic din ce spunem precedat de „EU SUNT” nu e în deşert. Acela-i Numele Lui. Este Dumnezeu Însuşi şi, fiindcă e Dumnezeu, este creativ. Dumnezeu ni S-a dat pe Sine. El este „EU SUNT” şi acela e cine eu sunt. Nu pot uita niciodată că SUNT. Aş putea uita cine sunt sau unde sunt, dar nu pot uita vreodată că exist. Ori de câte ori spun „EU SUNT”, EU SUNT creează ceva.

 Rugăciunea este credinţa că deja am primit ceea ce am cerut. Când spun „EU SUNT”, îmi ataşez conştiinţa de a fi ceva. Acum, poţi minţi şi să nu crezi ceea ce spui, dar nu poţi crede ceva despre „EU SUNT” şi să nu creezi acel lucru. Creăm dimineaţa, prânz şi seara prin afirmaţiile noastre ce încep cu „EU SUNT”. Dacă spui, „Nu mă simt bine” şi crezi asta, perpetuezi boala în viaţa ta. Trebuie să schimbi acele afirmaţii cu „Mă simt minunat”. Suntem sfătuiţi, „Cel slab să zică: ‚EU SUNT viteaz!’” [Ioil 3:10/4:10]. Dar nu o poţi spune ca un papagal. Trebuie să ne rugăm (să spunem EU SUNT), crezând că este adevărat, şi apoi vom primi. Mai întâi, trebuie să fim precum Străjerul Porţii. Trebuie să cercetăm fiecare gând care conţine „EU SUNT”.

Dacă eşti scrutător, vei vedea că ai creat fiecare împrejurare şi experienţă din viaţa ta. Un alt cuvânt important de avut în grijă este „dacă”. Mintea conştientă este foarte subtilă în exprimarea îndoielii (satana, ori diavolul). Putem fi capabili în a ne ţine minţile focalizate asupra a ceea ce vrem prin folosirea afirmaţiilor pozitive care încep cu „EU”. Dacă nu suntem atenţi, am putea scăpa un mic „dacă” ce se va strecura fără a ne da seama de implicaţii. Am putea spune, „Mă simt minunat”, dar apoi să continuăm cu „dacă durerea continuă totuşi, mă duc marţi la doctor”. „Dacă”-urile sunt mereu urmate de ceva negativ şi asta e pur şi simplu îndoiala care se strecoară pentru a fura sămânţa bună pe care am sădit-o.

 Înlătură cuvântul „dacă” din vocabularul tău, căci nu produce nimic din cele pe care ai vrea să le culegi. „Dacă” pune totul la timpurile trecut sau viitor, iar eu experimentez întotdeauna ceea ce cred că EU SUNT. „EU SUNT” nu e la timpul viitor. „A te face bine” înseamnă că „nu eşti bine”. Trebuie să cred că deja sunt ceea ce vreau să fiu. Ţine minte, „Cuvântul Meu care iese din gura Mea nu se întoarce către Mine fără să dea rod *ci el face voia Mea şi îşi îndeplineşte rostul lui”, Isaia 55:11]. Crezi? „La început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul”. Care e Numele Lui? EU SUNT. Aşadar, începe să-ţi monitorizezi fiecare cuvânt (EU SUNT) pe care îl spui. Vezi un tipar? Nu reflectă circumstanţele vieţii tale ceea ce spuneai? Ai folosit greşit puterea creativă Care este Dumnezeu (EU SUNT). Acum că realizezi ce făceai, ai grijă cu fiecare cuvânt şi fă-l să se conformeze cu ceea ce vrei să aduci în viaţa ta. Într-un final vei avea credinţa că cele pe care le afirmi, deşi nu există evidenţe exterioare în sprijinul lor, sunt fapte reale în conştienţă şi se vor proiecta în scurt timp, astfel încât e vei experimenta în afară. Cunoscând că Dumnezeu a devenit cu adevărat tu pentru că El este EU SUNT, trebuie că realizezi că îţi foloseşti puterea ta proprie pentru a crea de fiecare dată când foloseşti acel Nume.

                                       ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Fiecare nivel de conştienţă se exprimă pe sine automat.
A te înălţa la nivelul oricărei stări înseamnă a deveni automat acea stare în expresie. Dar, pentru a te înălţa la nivelul pe care nu îl exprimi acum, trebuie să te lepezi de conştienţa cu care te identifici acum. Până ce actuala ta conştienţă nu e lepădată, nu vei fi capabil să te înalţi la alt nivel. Nu te descuraja. Această renunţare la actuala ta identitate nu e atât de dificilă precum pare a fi. Invitaţia scripturilor, „Mai bine să plecăm din trup şi să petrecem la Domnul” [2Corinteni 5:8, 1Corinteni 5:3, Coloseni 2:5], nu e oferită celor puţini; e o chemare largă a întregii omeniri. Trupul din care eşti îndemnat să evadezi este actuala ta concepţie despre tine cu toate limitările sale, pe când Domnul cu care vei petrece este con...ştiinţa ta de a fi.
Pentru a îndeplini această aparent imposibilă faptă de vitejie, îţi îndepărtezi atenţia de la problema ta şi o îndrepţi spre numai a fi. Îţi spui în tăcere dar cu convingere, „EU SUNT”. Nu condiţiona această conştiinţă, ci continuă să declari în tăcere, „EU SUNT – EU SUNT”. Simte pur şi simplu că eşti fără chip şi fără formă şi continuă să faci asta până ce te simţi plutind.

 *************************************

„Plutind” este o stare psihologică ce neagă complet fizicul. Prin practica relaxării şi refuzând voit să reacţionezi la impresii senzoriale, este posibil să dezvolţi o stare de conştienţă a receptivităţii pure. Este o surprinzător de uşoară realizare. În această stare de completă detaşare, o anume singularitate a gândului precis poate fi gravată profund pe conştienţa ta nemodificată. Starea aceasta a conştienţei e necesară pentru meditaţia autentică.
Această minunată experienţă de înălţare şi plutire este semnalul că eşti absent din trup sau problemă şi eşti acum în prezenţa Domnului; în starea aceasta extinsă nu eşti conştient a fi altceva decât EU SUNT – EU SUNT; eşti numai conştient de a fi.

 ***********************************************

 Când această stare de expansiune este obţinută, în acest adânc al tău, dă formă noii concepţii revendicându-te şi simţindu-te a fi ceea ce, înainte de a intra în starea aceasta, doreai să fii. Vei descoperi că în acest adânc fără formă al tău toate lucrurile apar a fi divin de posibile. Orice te simţi sincer a fi pe durata acestei stări extinse devine, în timp, expresia ta naturală.
Şi a zis Dumnezeu: „Să fie o tărie prin mijlocul apelor şi să despartă ape de ape” [Geneza/Facerea 1:6]. Da, să fie o tărie sau convingere în mijlocul acestei conştienţe expandate în a şti şi a simţi că EU SUNT aceea, lucrul dorit.
Revendicându-te şi simţindu-te a fi lucrul dorit, cristalizezi această lumină lichidă fără formă care eşti după chipul şi asemănarea [Facerea 1:26] a ceea ce eşti conştient a fi.
 

Folosirea constienta a Legii , cu Neville Goddard

 
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...