Gand negativ ? – 5 tehnici ca sa anulezi un gand negativ si sa imblanzesti frica

Ti se intampla sa ai ganduri negative ?
Cum? Ce inseamna un gand negativ ? Pai uite, sa luam spre exemplu cazul prietenei mele, Nicole.
De cate ori fetita ei pleaca in tabara, Nicole are de indurat o avalansa de ganduri negative. Devine anxioasa, nu mai doarme noaptea, viata ei se transforma intr-un adevarat chin : daca i se intampla ceva ? daca se pierde de grup, in mijlocul padurii ? daca… si daca…. Si uite asa, doua saptamani care ar putea sa fie un prilej de a sarbatori impreuna cu sotul ei drag, doua saptamani in care s-ar putea relaxa, odihni, iesi la plimbare cu fetele, ca in timpul facultatii……..se transforma intr-un calvar.
Ce concluzie tragi de aici ? Da, int-adevar, absenta fricii este la baza adevaratei fericiri, a dragostei si a compasiunii.
Si ce genereaza frica ? Printre altele, multe ganduri negative care locuiesc in mentalul nostru. Ele isi fac aparitia, deseori, cu un scop : acela de a ne proteja, dar este mereu cel mai bine pentru noi ? Preferam sa le lasam sa decida pentru noi ?

In trecut si eu aveam multe ganduri negative. Mai rau, in majoritatea timpului nici nu eram constienta de lucrul asta. Tensiune generata insa de aceste ganduri negative isi spunea cuvantul : eram obosita, iritata, mereu cu garda sus, nu imi permiteam sa ma distrez, nu reuseam sa ma relaxez si sa profit din plin de viata.
In aceasta  cautare de a imi elibera mentalul de gandurile negative, am citit zeci de carti, vizionat multe materiale, am mers la multe seminarii si ateliere si iata, mai jos, iti livrez 5 tehnici invatate de la mari maestri. Aceste tehnici le-am testat, una cate una, si nu pot spune ca toate vor functiona pentru tine, dar le poti incerca, si sa o alegi pe cea care iti este cea mai potrivita.
Iata deci cele 5 metode :
1. Metoda Bruce Lee. Atunci cand simtea ca un gand ramanea prins de el ca un scaiete, si il urmarea peste tot, Bruce Lee il scria pe o foaie de hartie. Il citea, apoi avea un adevarat ritual : lua o scrumiera prevazuta pentru aceasta metoda, si ardea hartia cu gandul negativ in acea scrumiera. Privea atent cum hartia, incet incet se transforma in scrum. Apoi iesea afara, mai arunca o privire gandului transformat in cenusa, si il imprastia cu un suflu puternic. In momentul in care cenusa era spulberata in vant, el stia ca incredinteaza acel gand naturii, marelui Univers. Stia ca acesta are mijloacele necesare de a se ingriji de gandul negativ, asa ca el se putea detasa complet, deoarece gandul era acum pe cele mai bune maini, pe cale  de a fi rezolvat.
2. Tehnica Zen. Atunci cand simti ca un gand negativ se aproprie, priveste-l. Inchipuie-ti ca esti intr-o mare piesa de cinema si vezi pe ecran un cer senin, si gandul tau devine un norisor care se apropie….. Plimba-te prin sala, daca acum esti in primul rand, poti alege sa te asezi in al 5 lea rand, apoi in ultimul rand. Acum poti vedea sentimentul pe care il genereaza gandul , fara sa mai fii inecat in el, sau terorizat. Nu te agati de el, dar nici nu il respingi, doar il observi, cu dragoste si cu atentie, este un sentiment al tau. Asadar, dupa ce l-ai observat, a doua etapa este sa il primesti : in loc sa spui « Pleaca de aici frica, eu nu te iubesc, nu vreau sa imi fie frica . », ai putea spune : « Salut Frica, cum mai merge astazi ? » Acum stii ca esti capabil sa te ingrijesti de frica ta… si ea se reduce la minimum, devine mai maleabila, mai putin dezagreabila, este acum doar norisorul acela de pe ecran, pe care il privesti surazand, si il lasi sa treaca, in bataia vantului.
3. Marius Simion ne invata sa testam frica, pentru a o depasi. Sa facem lista cu fricile noastre, si sa le infruntam, sa facem acele actiuni, una cate una. Asa vom descoperi ca frica este doar un sentiment, nu este ceva real. In acest fel ne vom dezvolta vigilenta, care va detecta gandul chiar inainte ca el sa se manifeste ca si sentiment.
4. Tony Robbins ne invita sa alegem o cutie speciala, cu incuietoare, pe care o investim cu puterea magica de a ne pastra gandurile negative. Imediat ce observam un gand negativ, il scriem pe o bucatica de hartie. Deschidem cutia, si putem chiar sa ii vorbim, sa ii spunem ca acum ii incredintam acest gand, si ea il  va prelua in totalitate si se va ingriji de el. In momentul in care punem gandul in cutie, si o incuiem suntem eliberati de acel gand. Asta nu inseamna ca excludem pasii de actiune, putem foarte bine si chiar este indicat sa actionam in sensul de a regla problema respectiva, dar fara gandul negativ care ne tinea inainte in loc. Putem de asemenea, odata ce il lasam in cutie, sa il inlocuim imediat cu un gand pozitiv, si sa trecem la actiune.
Din cand in cand te poti intoarce la cutie, sa faci curat. E interesant sa faci urmatorul experiment. Deschide hartiutele cu ganduri negative, si vezi, cate dintre ele au devenit realitate ?  Din experienta mea, niciunul, ceea ce dovedeste ca gandurile negative nu sunt realitate….
5. Mark Hansen ne ofera o metoda pe care eu o aplic zilnic. Este extrem de practica pentru gandurile care revin frecvent, si pentru a rezolva pe loc un gand negativ. Spre exemplu, daca acum faci o actiune importanta, si te gandesti : “ si daca nu-mi iese?”, de acord, nu este timp ca sa ajungi la cutia magica, sau sa arzi o hartie, sau sa il vezi ca la cinema. Tocmai de aceea vei adora aceasta tehnica extrem de simpla si de eficace.

Iata ce poti face tu chiar acum : ia o banda din elastic (poate fi chiar o banda de prins parul sau un elastic ca acela care tine firele de sparanghel impreuna, la piata) si pune-l ca pe o bratara. Imediat ce observi un gand negativ, de care vrei sa te eliberezi, trage de elastic ca la prastie si apoi da-i drumul. Da, vei simti o piscatura la incheietura mainii, si atunci spune cu voce tare daca esti singur, sau in gand « Anulez si sterg », si reformuleaza pozitiv.  Chiar acum am aplicat aceasta tehnica, deoarece am gandit : “Si daca articolul asta e un nimic, si nu va servi nimanui ? Daca oamenii o sa il gaseasca complet inutil ?”. Am folosit bratara roz, am spus in gand “Anulez si sterg.” si am reformulat : ” Acest articol este extrem de util, foarte valoros, si va ajuta foarte multe persoane sa anuleze gandurile negative si sa fie fericite.”
Gandul revine ? Sau vezi un altul trecand ? Repeta actiunea.
Daca este mai complex, poti folosi si o alta metoda dintre cele descrise mai sus.
Te invit sa imi lasi comentariul tau mai jos. Bine, poti sa imi spui si cate dungi rosii ai la incheietura mainii, sau cum a functionat cutia magica. Important este ca a functionat si ca functioneaza.
O zi minunata, cu ganduri pozitive iti urez.
Cu drag,
Altina

Legea potenţialităţii pure

Sursa întregii creaţii este conştiinţa pură… potenţialitatea pură care încearcă să exprime ceea ce este nemanifestat într-o formă manifestată. Dacă realizăm că Sinele nostru real este potenţialitate pură, noi ne punem în rezonanţă cu acea putere care manifestă tot ceea ce există în univers. La inceput nu exista nici existenţă, nici non-existenţă. Toată această lume nu era decât energie nemanifestată… Cel Unic respira, fără respiraţie, prin propria Sa putere. Şi nu exista nimic altceva… Imnul Creaţiei. Rig Veda

Prima lege spirituală a succesului este Legea Purei Potenţialităţi.

Esenţa acestei legi constă în faptul că, în stare esenţială, noi suntem conştiinţă pură. Conştiinţa pură este tot una cu potenţialitatea pură; ea reprezintă un câmp al tuturor posibilităţilor şi al creativităţii infinite. Conştiinţa pură este esenţa noastră spirituală. Fiind infinită şi nelimitată, ea reprezintă de asemenea şi beatitudine pură. Celelalte atribute ale conştiinţei sunt cunoaşterea pură, tăcerea infinită, echilibrul perfect, invincibilitatea, simplitatea şi beatitudinea. Aceasta este natura noastră esenţială. Natura noastră fundamentală ţine de potenţialitatea pură. Atunci când ne descoperim natura esenţială şi aflăm cine suntem cu adevărat, noi ne cunoaştem pe sine, iar această cunoaştere de sine reprezintă cheia împlinirii tuturor viselor, căci Sinele este posibilitatea eternă, potenţialul nemăsurat al tuturor lucrurilor care au existat, există şi vor exista vreodată.

 Legea potenţialităţii pure ar mai putea fi numită şi  Legea Unităţii, căci la baza infinitei diversităţi a vieţii se află unitatea spiritului omniprezent. Nu există nici o separare între noi şi acest câmp de energie. Câmpul potenţialităţii pure este propriul nostru Sine. Cu cât ne experimentăm mai mult adevărata natură, cu atât mai aproape suntem de câmpul potenţialităţii pure.

Experienţa Sinelui sau „cunoaşterea de sine” înseamnă centrarea punctului nostru de referinţă în propriul nostru spirit, şi nu asupra obiectelor experienţei noastre. Opusul centrării în sine este centrarea asupra obiectelor. Atunci când suntem centraţi asupra obiectelor noi depindem întotdeauna de obiectele din lumea exterioară, inclusiv de situaţii, circumstanţe, oameni şi lucruri. Cei care sunt centraţi asupra obiectelor caută întotdeauna aprobarea celor din jur. Gândirea şi comportamentul lor reprezintă inevitabil anticiparea unui răspuns din exterior. De aceea, acest tip de comportament are la bază teama (ca anticiparealor să nu se împlinească).

Cei care sunt centraţi asupra obiectelor simt tot timpul nevoia de a controla lucrurile. Ei simt nevoia de a deţine o putere asupra lumii exterioare. Nevoia de aprobare, de control asupra lucrurilor şi de putere asupra lumii exterioare are la bază teama. Acest tip de putere nu are nimic de-a face cu puterea potenţialităţii pure, adică a Sinelui, care este puterea reală. Atunci când experimentăm puterea Sinelui teama dispare; la fel şi dorinţa de a controla, sau lupta pentru aprobare ori pentru puterea exterioară.

În cazul centrării asupra obiectelor, punctul de referinţă interioară este egoul. Noi nu suntem însă tot una cu egoul nostru. Acesta nu este decât o imagine de sine, o mască socială, rolul pe care îl jucăm. Masca noastră socială este cea care are nevoie de aprobare. Ea este cea care doreşte controlul şi care caută puterea exterioară, întrucât trăieşte din teamă.

Sinele real, care este spiritul sau sufletul nostru, este complet liber. El este imun la critici, nu se teme de nici o provocare şi nu se simte inferior nimănui. Pe de altă parte, el este umil şi nu se simte superior nimănui, căci ştie că toată lumea este identică cu el, este acelaşi spirit sub diferite înfăţişări.

Aceasta este diferenţa esenţială între centrarea asupra obiectelor şi centrarea în sine. Cei care sunt centraţi în sine îşi experimentează adevărata fiinţă, care nu se teme de nici o provocare, îi respectă pe toţi cei din jur şi nu se simt inferioari nimănui. De aceea, puterea Sinelui este puterea reală.

Pe de altă parte, puterea bazată pe centrarea asupra obiectelor lumii exterioare este o putere falsă. Fiind bazată pe ego, ea nu durează decât atâta vreme cât obiectul său de referinţă este prezent. De pildă, dacă avem un anumit titlu, cum ar fi cel de preşedinte al unei ţări sau al unei companii, sau dacă avem foarte mulţi bani, puterea de care dispunem dispare odată cu pierderea funcţiei sau a banilor. Puterea bazată pe ego nu durează decât atâta vreme cât durează obiectul ei. Ea dispare odată cu titlul, funcţia sau banii care au generat-o.

În schimb, puterea sinelui este permanentă, căci are la bază cunoaşterea de Sine. Ea are o serie de caracteristici. De pildă, ea are puterea de a atrage oamenii sau obiectele de care avem nevoie către noi. Magnetizează oamenii, situaţiile şi circumstanţele, astfel încât acestea să sprijine dorinţele noastre. Acest sprijin este special, căci vine din partea legilor naturii, al divinităţii, al unei stări de graţie. Această putere creează o legătură între noi şi restul oamenilor, de care ne bucurăm deopotrivă noi şi ei. Este puterea iubirii.

 

Cum putem aplica însă în viaţa noastră Legea potenţialităţii pure, câmpul tuturor posibilităţilor? Dacă dorim să ne bucurăm de beneficiile câmpului potenţialităţii pure, să ne folosim plenar de creativitatea care caracterizează pura conştiinţă, este nevoie mai întâi de toate să avem acces la ea. Una din manierele prin care putem căpăta acces la câmpul potenţialităţii pure este practica zilnică a tăcerii, a meditaţiei, a ne-emiterii de judecăţi de valoare. Timpul petrecut în natură permite de asemenea racordarea la calităţile inerente acestui câmp: creativitatea infinită, libertatea şi beatitudinea. Practica tăcerii înseamnă angajamentul ferm de a petrece zilnic o anumită perioadă de timp pentru a fi pur şi simplu.

Experimentarea tăcerii înseamnă o renunţare temporară la activitatea vorbirii, dar şi la alte activităţi, cum ar fi privitul la televizor, ascultarea radioului sau citirea unei cărţi. Cine nu îşi oferă posibilitatea de a experimenta din când în când tăcerea nu face altceva decât să îşi stimuleze la infinit dialogul interior mental. De aceea, vă recomandăm să vă fixaţi un interval în care să experimentaţi zilnic tăcerea. Sau, puteţi face un angajament interior că de-a lungul unui anumit interval de timp veţi fi complet tăcut (în fiecare zi). De pildă, puteţi practica acest lucru timp de două ore, sau dacă vi se pare prea mult, măcar ooră. Din când în când, experimentaţi tăcerea un interval ceva mai lung de timp, cum ar fi o zi întreagă, două zile, sau chiar o săptămână. Ce se întâmplă atunci când experimentăm această tăcere? La început, dialogul nostru interior devine chiar mai turbulent ca de obicei. Simţim atunci nevoia de a vorbi sau de a gândi, chiar mai intens decât suntem obişnuiţi. Am cunoscut oameni care parcă au înnebunit în prima zi de practică a tăcerii. Anxietatea şi agitaţia par să crească exponenţial la început, dar pe măsură ce experienţa avansează, dialogul interior începe să se domolească. În curând, tăcerea devine profundă, căci până la urmă mintea renunţă, realizând că este inutil să se învârtă în cuşcă dacă Stăpânul, Sinele, cel care dispune cu adevărat de liberal arbitru, nu doreşte să vorbească. Atunci când dialogul interior se linişteşte, noi începem să experimentăm liniştea şi pacea specifice câmpului potenţialităţii pure. Aşadar, practica periodică a tăcerii este una din căile prin care putem experimenta Legea potenţialităţii pure.

Meditaţia zilnică este o altă cale. La modul ideal ar trebui să medităm cel puţin o jumătate de oră în fiecare dimineaţă, şi o altă jumătate de oră în fiecare seară. Meditaţia ne va învăţa să experimentăm câmpul tăcerii şi al conştiinţei pure. În acest câmp se află energia corelaţiilor infinite, puterea infinită de organizare, temelia supremă a creaţiei, în care totul este inseparabil conectat cu restul. În capitolul referitor la cea de-a cincea lege spirituală, Legea intenţiei şi a dorinţei, vom vedea cum putem introduce în acest câmp o intenţie personală şi cum împlinirea dorinţei noastre se va produce spontan. Dar mai întâi de toate trebuie să învăţăm să experimentăm liniştea. Starea de linişte este prima premisă pentru manifestarea dorinţelor noastre, căci ea reprezintă singura punte cu câmpul potenţialităţii pure, cel care poate orchestra pentru noi o infinitate de detalii favorabile.

Imaginaţi-vă că aruncaţi cu o piatră într-un lac liniştit. Când valurile se liniştesc, aruncaţi cu o nouă piatră. Exact acelaşi lucru se produce atunci când pătrundem în câmpul tăcerii pure şi introducem în el intenţia noastră. În această tăcere, chiar şi cea mai slabă intenţie va produce valuri în lacul liniştit al conştiinţei universale, care leagă între ele toate formele creaţiei. Dacă nu experimentăm însă liniştea conştiinţei, dacă mintea noastră este la fel de agitată ca şi un ocean sub furtună, putem arunca Everestul în oceanul infinit al conştiinţei universale şi tot nu vom remarca nimic. În Biblie există faimosul citat: „Fii liniştit, şi află că Eu sunt Dumnezeul tău”. Această realizare nu poate fi obţinută decât prin meditaţie.

O altă modalitate de a avea acces la câmpul potenţialităţii pure este practica ne-emiterii de judecăţide valoare. Judecata se referă la evaluarea permanentă a lucrurilor ca fiind bune sau rele, corecte sau greşite. Atunci când evaluăm, clasificăm, analizăm în permanenţă lucrurile, când punem etichete pretutindeni, noi dăm naştere la foarte multe turbulenţe în dialogul nostru interior. Aceste turbulenţe blochează fluxul de energie între noi şi câmpul potenţialităţii pure, pentru simplul motiv că noi „ratăm” intervalul dintre gândurile noastre, singurul în care putem sesiza liniştea. De aceea, acest interval reprezintă chiar puntea de legătură cu câmpul potenţialităţii pure. Această stare de conştiinţă pură, de pace interioară, spaţiul tăcut dintre gânduri, este puntea care face legătura cu marea putere. Cei care nu sesizează acest interval nu conştientizează nici legătura cu câmpul potenţialităţii pure şi al creativităţii infinite.

În Cursul miracolelor există o rugăciune care sună astfel: „Astăzi nu voi judeca nimic din ceea ce se petrece”. Ne-emiterea de judecăţi creează în mintea noastră o stare de linişte. De aceea, cel mai bine ar fi să vă începeţi ziua rostind această afirmaţie pozitivă. Mai mult, de-a lungul zilei va trebui să vă reamintiţi constant de această afirmaţie, ori de câte ori constataţi că emiteţi judecăţi de valoare. Dacă practicarea acestei metode pe întreaga durată a zilei vi se pare prea dificilă, puteţi să o limitaţi la un interval mai scurt,cum ar fi de pildă: „În următoarele două ore nu voi judeca nimic din ceea ce se petrece”, sau „În următoarea oră voi experimenta lipsa judecăţilor de valoare”. Puteţi extinde apoi gradat intervalul.

Aşadar, tăcerea, meditaţia şi ne-emiterea judecăţilor de valoare permit accesul la câmpul potenţialităţii pure, descris de prima lege spirituală. După ce veţi reuşi să stabiliţi acest contact veţi putea adăuga şi o a patra componentă la această practică: petrecerea regulată a timpului în comuniune directă cu natura. Petrecerea timpului în natură ne permite să sesizăm interacţiunea armonioasă care există între toate elementele şi forţele vieţii, dăruindu-ne intuiţia unităţii noastre cu întreaga viaţă. Indiferent dacă este vorba de un pârâu, de o pădure, de un munte, un lac sau de malul mării, această legătură cu inteligenţa naturii ne poate fi de un real folos în stabilirea contactului cu câmpul potenţialităţii pure.

Este important să învăţaţi cum să intraţi în contact cu esenţa cea mai lăuntrică a fiinţei dumneavoastră. Această esenţă a fiinţei există dincolo de ego. Ea este lipsită de teamă, este liberă, este imună la critici şi nu se teme de provocări. Ea nu se simte superioară nimănui, dar nici inferioară, fiind plină de mister, de magie, de lumină.

Accesul la adevărata esenţă vă va permite o privire mai profundă în oglinda relaţiilor, căci orice relaţie reprezintă o reflexie a legăturii care există între dumneavoastră şi propria dumneavoastră fiinţă. Spre exemplu, dacă în interiorul dumneavoastră există sentimente de vinovăţie, de teamă şi insecuritate legate de lipsa banilor, a succesului sau a oricăror alte lucruri, aceste trăsături de bază ale personalităţii dumneavoastră se vor reflecta în comportamentul dumneavoastră, şi implicit în relaţiile dumneavoastră cu ceilalţi oameni. Oricât de mulţi bani aţi dobândi, ele nu vor putea elimina aceste probleme existenţiale ale dumneavoastră, căci ele fac parte din însăşi structura personalităţii dumneavoastră. Singura soluţie este contactul cu Sinele. Atunci când veţi fi ancoraţi în Sinele dumneavoastră real, când îi veţi înţelege cu adevărat natura reală, teama, vinovăţia şi insecuritatea vor dispărea, căci veţi realiza că esenţa oricărei bogăţii materiale este energia vieţii, este potenţialitate pură. Iar potenţialitatea pură este natura dumneavoastră intrinsecă.

Pe măsură ce veţi căpăta un acces din ce în ce mai profund la adevărata dumneavoastră natură, veţi începe să receptaţi în mod spontan gânduri creative, căci câmpul potenţialităţii pure este şi câmpul creativităţii infinite şi al cunoaşterii pure. Filosoful şi poetul austriac Franz Kafka spunea odată: „Nutrebuie să părăseşti camera. Este suficient să rămâi aşezat la masă şi să asculţi. Nu trebuie nici măcar să asculţi; este suficient să aştepţi. Nu trebuie nici măcar să aştepţi; este suficient să înveţi să rămâi liniştit, şi împăcat, şi solitar, iar lumea ţi se va oferi singură şi de bunăvoie. Ea nu are de ales: se va revela singură, în extaz, la picioarele tale”.

Bogăţia universului, această abundenţă incredibilă, reprezintă expresia minţii creatoare a naturii. Cu cât veţi reuşi să vă acordaţi mai puternic la această minte a naturii, cu atât mai puternic va fi accesul dumneavoastră la creativitatea sa infinită. Dar mai întâi de toate trebuie să învăţaţi să transcendeţi agitaţia dialogului interior, căci numai aşa vă veţi putea conecta la această minte abundentă, infinită, creatoare. Iar atunci veţi putea crea posibilitatea unei activităţi dinamice, rămânând în acelaşi timp ancoraţi în liniştea minţii eterne, nelimitate, creatoare. Această incredibilă combinaţie între mintea infinită şi tăcută, pe de o parte, şi mintea individuală, dinamică şi activă, pe de altă parte, reprezintă acel echilibru între tăcere şi mişcare care poate crea tot ceea ce vă doriţi. Această co-existenţă simultană a opuşilor – a tăcerii şi dinamismului – vă va ajuta să deveniţi independenţi faţă de orice situaţie, faţă de circumstanţe, oameni şi lucruri.

Devenind martorul liniştit al acestei minunate co-existenţe a opuşilor vă veţi racorda la lumea energiei, la supa cuantică de care vorbesc savanţii, la acel fundament nematerial care stă la baza lumii materiale. Această lume a energiei este fluidă, dinamică, veşnic în schimbare. Simultan, ea este nemişcată, tăcută, eternă şi liniştită. Luată separat, liniştea este potenţialitatea creativităţii; luată separat, mişcarea înseamnă creativitate limitată la un singur aspect al său. Combinaţia dintre linişte şi mişcare vă va permite însă să vă dezlănţuiţi creativitatea în toate direcţiile, oriunde vă va conduce puterea atenţiei dumneavoastră.

De aceea, oriunde vă conduce mişcarea şi activitatea, luaţi cu dumneavoastră liniştea. În acest fel, mişcarea haotică din jurul dumneavoastră nu va împiedica niciodată accesul dumneavoastră la rezervorul creativităţii universale, la câmpul potenţialităţii pure.

Sursa: Deepak Chopra – Cele sapte legi spirituale ale succesului- cartea poate fi cumparata de  Aici

Despre relatii- Master Omraam

1. URA CREEAZA LEGATURI LA FEL DE PUTERNICE CA DRAGOSTEA

 

Cind detestati pe cineva este exact ca si cum l-ati iubi: deja aveti, o legatura cu el. Ura este la fel de puternica precum dragostea. Daca doriti sa va eliberati de cineva, sa nu-l mai ve]deti niciodata, nu-l detestati, fiti indiferenti. Daca-l uriti,va legati de el cu lanturi pe care nimic nu le va putea desface; veti fi tot timpul cu el si veti avea de-a face cu el timp de ani si ani. Ura este o forta care va leaga de persoana pe care-o uriti. Este la fel ca in dragoste, dar bineinteles, legatura este diferita.

Dragostea va va aduce unele lucruri si ura altele, dar la fel de sigur si puternica ca si dragostea.

 

2. IUBIREA CA MIJLOC DE APARARE

 

Ca sa va puteti apara de inamicii vostri, iubiti-i. Daca-i detestati, ii dispretuiti sau ii dusmaniti, aura voastra s-a rupt si prin aceste sparturi se stabileste o comunicare cu tot ce este negativ, daunator in ei si astfel primiti rautatile lor, ura lor, care odata intrata in voi, incepe sa va distruga.

Din aceasta cauza Iisus a spus "Iubiti-va dusmanii". Iisus cunostea aceste legi, stia ca atunci cind urim pe cineva, devenim vulnerabil. Pentru a ne apara trebuie sa intram in inatacabila fortareata a iubirii. Sa ne iubim

dusmanii este unul din lucrurile cel mai greu de realizat, dar este singura cale de a ne apara de ei.

3. UTILIZAREA JIGNIRILOR CA PE UN PRILEJ DE EVOLUTIE SPIRITUALA

 

La cea mai mica jignire, cea mai mica ofensa, natura voastra inferioara va spune: "Da-i o lectie, musca-l, sparge-i gura!" iar voi alergati repede sa-i executati sfaturile. In timp ce natura voastra superioara va spune "Nu te preta la asta, batrine, asa e, dar tu trebuie acum sa profiti de ocazie pentru a o transforma, a sublima acest afront; tu esti alchimist, vei scoate aur! Si asa si este voi primiti o ofensa, o critica nedreapta, natura

 voastra superioara va mai spune: "De ce sa plingi ore intregi cind ai ocazia sa te pui pe lucru? chiar ar trebui sa multumesti Cerului, pentru ca aceasta persoana a fost trimisa sa-ti dea posibilitatea sa cresti, iar tu stai aici

si bocesti?"

 

Discipolul nu urmeaza sfaturile naturii sale inferioare, el nu vrea sa ramina mereu ofensat, nervos, slab, sentimental, capricios, dezechilibrat, degradat , dezordonat, haotic, de aceea el cauta in tot ce i se intimpla un

 element pozitiv pentru a se pune pe treaba.

 

4. O METODA DE A IERTA

 

Cel care este slab si sarac spiritual nu poate ierta, el cauta sa se razbune. Pentru a-l ierta pe cel care v-a facut rau, trebuie sa deveniti mare, bogat, puternic, luminos; sa va spuneti : "Trebuie sa-l iert pentru ca

 bietul nu stia in ce situatie se afla facind raul, legile justitiei divine sunt implacabile si va suferi pentru a repara raul facut. In timp ce eu, chiar daca sunt victima, sunt privilegiat pentru ca lucrez pentru bine, pentru Imparatia lui Dumnezeu, pentru lumina".Si gindind astfel, comparind intreaga splendoare in care traiti alegind drumul binelui cu mizeria si intunericul celor care sunt nedrepti si rai, emanind sentimente de mila, intelegere si dragoste, prin stapinire de sine. Aceasta generozitate la care nu ati putea ajunge pe nici o cale, o puteti dobindi usor astfel.

Unii vor spune: "Dar aceasta atitudine seamana mult cu cea a fariseului din Evanghelie care se ruga in templu multumind Domnului ca nu este ca restul oamenilor si mai ales ca plebeul care sta ingenunchiat mai incolo ; acesta este orgoliu!" Niciodata! Fariseul se lauda ca postea de doua ori pe saptamina, ca dadea zeciuiala din toate bunurile sale si il dispretuia fara motiv pe plebeu care era mai bun, poate, ca el. Atitudinea de care va

vorbesc este diferita. Va spun ca daca sunteti o victima a unor calomnii sau nedreptatiti, recunoscind toate splendorile pe care Dumnezeu vi le-a dat in timp ce dusmanul vostru a fost privat de ele, trebuie sa intelegeti ca in realitate voi sunteti privilegiati. Pentru moment inamicul vostru triumfa, se subintelege, a reusit sa va faca rau, dar totusi el este de plins asa cum sunt toti cei care fac rau fiindca intr-o zi justitia divina ii va pedepsi

intr-un fel sau altul.

 

Vedeti, este cu totul altceva, si in acest sens trebuie sa intelegem cuvintele lui Iisus : "Tata, Iarta-i ca nu stiu ce fac".

 

5. A INVINGE DUSMANII RIDICINDU-VA DEASUPRA LOR

 

Gindim ca ne putem debarasa de un dusman, ca l-am putea invinge, vorbind fara incetare impotriva lui. Ei, nu! nu ne putem invinge dusmanii purtind peste tot imaginea lor; mai devreme sau mai tirziu, ei vor fi invingatorii. Nu-i putem invinge pe cei rai prin rautate, calomniatorii prin calomnie, gelosii prin gelozie sau pe cei furiosi prin furie pentru ca prin acestea ne identificam cu ei, devenim egali cu ei intram in aceeasi categorie.

 

PENTRU A NE PROTEJA, PENTRU A FI INVULNERABILI, TREBUIE SCHIMBAT NIVELUL,

FRECVENTA, DECI NU RAMINETI IN ACELASI VIBRATII, ACELEASI SLABICIUNI,  ACELEASI EMANATII ALE INAMICULUI VOSTRU, PENTRU CA, DACA ESTE MAI PUTERNIC, VA VA ATINGE. TREBUIE SA URCATI , ADICA SA ATINGETI REGIUNILE CELE MAI NOBILE, MAI PURE, MAI LUMINOASE. ODATA CE ATI URCAT PRIN VOINTA, MEDITATIE, RUGACIUNE, DUSMANUL VOSTRU NU VA MAI POATE ATINGE PENTRU CA VIBRATIILE VOASTRE SUNT DIFERITE DE ALE SALE. SI DIN MOMENT CE SUNTETI PROTEJATI, BARICADATI CU LUMINA, IUBIRE, PUTEREA CEREASCA, NU NUMAI CA GINDURILE RELE NU VA VOR PUTEA ATINGE, DAR SE VOR INTOARCE IMPOTRIVA LOR SI-I VA ATACA, II VA STRIVI.

 

 

 

Iata cum Initiatii, inteleptii, Marii Maestri si-au invins dusmanii. Ei traiesc o viata atit de pura, de nobila, de cinstita, stralucitoare, ca toti cei care se-ndirjesc impotriva lor isi vor sparge capul mai mai devreme sau mai tirziu, pentru ca exista un soc prin ricosare. Aceasta ricosare nu se poate produce daca sunteti exact ca dusmanii vostri, adica slab, rau, senzual, in acel moment primiti toate murdariile pe care ei vi le trimit.

 Dar daca va aflati mult mai sus, viata pe care o duceti devine pentru voi o protectie : trimite inapoi tot ce este rau, negativ, celui care a trimis.

 

Deci, daca vreti sa fiti protejat, aparat, in siguranta fata de tot ceea ce se spune sau se face impotriva voastra, trebuie sa va schimbati viata, sa va situati la un alt diapazon, intr-o alta regiune unde veti fi invulnerabil."

 

 

 Cine priveste in exterior viseaza;

Cine priveste in interior se trezeste.

Carl Jung

Poti sa vindeci orice blocaj, esti dispus sa schimbi ceva in viata ta (tipare

 de comportament, credinte limitative, sentimente...) ?!?

Poti sa-ti vindeci viata ! Film

Scopul relatiilor

Poţi trăi experienţa bucuriei numai rămânând credincios adevărului dinăuntrul inimii tale

Posted on 28 mai 2013 by Solarris

Interpretezi ceea ce se întâmplă în viaţa ta conform credinţelor tale fundamentale şi stărilor emoţionale ce izvorăsc din ele. Trăirea unei experienţe de dezamăgire, de exemplu, este legată direct de vină şi de sentimentul tău de imperfecţiune. Când nu-ţi sunt îndeplinite aşteptările, primeşti, pur şi simplu, o corecţie. Ţi se spune că nu vezi întregul adevăr al unei situaţii. Ţi se cere să-ţi lărgeşti percepţiile. Corecţia nu înseamnă atac. Ea nu înseamnă pedeapsă. Percepţia că eşti atacat sau pedepsit atunci când lucrurile nu merg cum vrei tu este pe de-a-ntregul alimentată de vină. Fără acea vină, corecţia s-ar primi cu recunoştinţă şi percepţia s-ar lărgi, pentru a include noua informaţie.

Tot ceea ce înseamnă experienţă are loc doar pentru un singur scop: lărgirea conştientei tale. Orice alt sens pe care îl descoperi în experienţa ta de viaţă este un sens pe care tu l-ai născocit. Poate nu decizi la nivel conştient ceea ce ţi se va întâmpla, dar în mod cert interpretezi ceea ce se întâmplă potrivit cu credinţele tale.
Libertatea ta de bază constă în a accepta şi a învăţa din experienţele cu care eşti confruntat. Poţi, desigur, să respingi experienţa. Poţi refuza să înveţi din ea. Dar această opţiune duce la suferinţă. Dacă încă nu ştii asta, nu va dura mult până o vei afla. S-ar putea să întrebi: „Pot îndepărta suferinţa, acceptându-mi experienţele şi învăţând din ele?” Iată o întrebare foarte bună[...] Căci, îmbrăţişat de experienţa ta, îţi primeşti corecţia – şi gândurile tale se aliniază Minţii Divine.

Viaţa este ori rezistenţă, ori capitulare. Acestea sunt singurele opţiuni. Rezistenţa duce la suferinţă. Capitularea duce la beatitudine. Rezistenţa este decizia de a acţiona singur. Capitularea este decizia de a acţiona cu Dumnezeu. În viaţă nu poţi trăi experienţa bucuriei, opunându-te ideilor şi acţiunilor altor oameni. Poţi trăi experienţa bucuriei, numai rămânând credincios adevărului dinăuntrul inimii tale. Iar acest adevăr nu îi respinge niciodată pe alţii, ci îi invită să intre. Adevărul este o uşă ce rămâne mereu deschisă. Nu poţi închide această uşă. Poţi alege să nu intri. Poţi merge în direcţia opusă. Dar nu poţi spune niciodată: „Am încercat să intru, dar uşa era închisă.” Uşa nu este niciodată închisă pentru tine sau pentru oricine altcineva. Dacă ai sentimentul că uşa ţi-a fost trântită în faţă, înseamnă că ţi-ai interpretat experienţa cu înfricoşare. Crezi doar că uşa este închisă. Ea nu este închisă – dar convingerea ta că uşa e închisă te-ar putea convinge şi pe tine şi pe alţii că aşa stau lucrurile.

Sunteţi cu toţii nişte maeştri când e vorba să întoarceţi adevărul pe dos. Aveţi abilitatea creativă de a face ca orice lucru să însemne ceea ce vreţi voi să însemne. Puteţi face „nu” din „da” şi „corect” din „greşit”. Chiar atât de puternice vă sunt credinţele! Dar faptul că aţi răsturnat adevărul nu înseamnă că adevărul încetează de a mai fi adevărat. Înseamnă doar că aţi reuşit să ascundeţi adevărul de voi înşivă. Este, aşadar, foarte important cum îţi interpretezi experienţele.

Dacă te simţi frustrat în aşteptările tale, vei accepta oare corecţia, sau vei insista că eşti nedreptăţit? Eşti tu victima a ceea ce ţi se întâmplă, sau eşti cel care foloseşte aceasta pentru a învăţa? Primeşti experienţele prin care treci ca pe o binecuvântare, sau ca pe o pedeapsă? Iată întrebarea pe care trebuie să ţi-o pui mereu.

Fiecare experienţă este o oportunitate de a îmbrăţişa adevărul şi de a respinge iluzia. In această privinţă, o experienţă nu este mai bună sau mai rea decât alta. Toate experienţele au acelaşi potenţial. Ele toate există doar ca un teren germinativ pentru natura ta divină. Iată de ce nu trebuie să disperi niciodată. Vei avea întotdeauna o altă şansă de a te răzgândi. Nu asculta de cei care spun contrariul. Nu există o judecată de apoi, în afara judecăţii pe care tu o vei emite despre tine însuţi, atunci când te vei vedea prin ochii mei. Poate că în acest moment nu mă crezi. Poate că eşti convins că tu ai provocat suferinţa altora sau că eşti victima acţiunilor acestora întreprinse împotriva ta.

Faptul că îmi respingi acum cuvintele nu înseamnă că voi înceta să ţi le ofer. De ce crezi că ar conta pentru mine cât de mult timp îţi trebuie ţie ca să te trezeşti? Timpul, desigur, nu are nici o relevanţă pentru mine şi nici pentru tine, dacă e să spunem adevărul. Ai timp din belşug să faci greşeli şi să înveţi din ele. Când fiecare dintre voi va fi învăţat ceea ce a venit să înveţe, această lume nu va mai fi necesară. Acest univers fizic, ce ţi se pare atât de permanent, se va dizolva în neant – fiindcă, o dată ce v-aţi trezit, el nu mai are nici un rost. Nu da bice râului şi nici nu încerca să-l stăvileşti. N-o să-ţi folosească la nimic.

Mintea Divină lucrează în mintea ta chiar acum, chiar aici. În asta trebuie să înveţi să ai încredere!

Paul Ferrini Iubire fără condiţii- cartea o gasiti de cumparat Aici.

http://drumuricatretine.wordpress.com 

Adu-ţi aminte că stă în firea lucrurilor să te schimbi în primul rând pe tine dacă vrei să schimbi lumea!

Orbul nu îl poate ajuta pe orb. Cei ce bâjbâie în întuneric nu le pot arăta celorlalţi calea spre lumină. Cei care nu cunosc nemurirea nu îi pot ajuta pe alţii să scape de teama de moarte. Cei care nu trăiesc total şi intens, al căror cântec încă nu vine din suflet, al căror zâmbet este doar desenat pe buze, nu îi pot ajuta pe alţii să fie autentici şi sinceri. Cei care sunt ipocriţi şi prefăcuţi nu au cum să ajute alţi oameni să fie cinstiţi. Aceia care nu sunt încă ei înşişi, care nu ştiu nimic despre ei, nu au nici cea mai mică idee despre individualitatea lor – cei care sunt încă pierduţi în personalitatea lor, care este falsă şi modelată de societate – nu pot ajuta pe nimeni altcineva să îşi găsească individualitatea. Chiar dacă au cele mai bune intenţii, pur şi simplu nu este posibil.

Dacă flacăra vieţii tale nu arde, cum ai putea să aprinzi focul în lămpile stinse ale celorlalţi? În primul rând tu trebuie să arzi; abia după aceea poţi să îi aprinzi pe alţii. Trebuie să fii rebel ca să poţi răspândi rebeliunea în jurul tău. Dacă eşti aprins, dacă arzi, poţi crea un foc sălbatic care se va întinde mult peste viziunea ta. Dar mai întâi trebuie să fii în flăcări [...]

Poţi să împarţi cu ceilalţi doar ce ai! Dacă eşti nenorocit, vei împărţi nenorocirea ta, iar când două persoane nefericite sunt împreună, nenorocirea nu este doar dublă, ci înmulţită la infinit. Acelaşi lucru este valabil şi pentru fericire, pentru rebeliune, pentru toate experienţele. Orice îţi doreşti ca lumea să fie, în primul rând tu trebuie să fii modelul. Trebuie să treci printr-o probă de foc pentru ca, prin propriul exemplu, să îţi dovedeşti filosofia de viaţă. Nu poţi doar să pledezi pentru el. Argumentele şi raţiunea nu te vor ajuta; numai experienţa ta le poate da celorlalţi gustul iubirii, al meditaţiei, al liniştii, al religiozităţii.

Nu încerca vreodată să ajuţi pe cineva înainte de a fi experimentat tu însuţi pentru că mai mult îl vei încurca. Este deja încurcat. Moştenirea perpetuată de secole a încurcat pe toată lumea. Ar fi drăguţ din partea ta dacă nu ai oferi nici un ajutor, fiindcă s-ar putea să fie periculos; ajutorul tău ar fi foarte riscant pentru celălalt. Întâi mergi pe cale, afla unde te duce – numai atunci vei putea ţine mâinile altora şi îi vei putea conduce pe ea.

În această lume, este foarte dificil să comunici. Trebuie să înveţi cum să îţi comunici experienţele în aşa fel încât ceilalţi să înţeleagă exact ceea ce ai vrut să spui; altfel, se poate ca tu să crezi că dăruieşti nectar, dar în vieţile altora să se transforme în otravă. Sunt deja foarte otrăviţi! Ar fi mai bine să te cureţi întâi pe tine însuţi, să îţi limpezeşti ochii pentru a vedea mai bine. Apoi, poate vei fi capabil să îi ajuţi pe alţii. Dorinţa este bună, dar binele nu se întâmplă doar din dorinţa de bine. Din străbuni se spune ca drumul spre iad este pavat cu bune intenţii. Există milioane de oameni care ajută cu bune intenţii, sfătuindu-i pe alţii – fără a-şi face griji că nici măcar ei înşişi nu îşi urmează propriile poveţe. Dar bucuria de a da sfaturi este atât de mare! Cui îi pasă dacă eu îmi urmez propriile sfaturi sau nu?

Bucuria de a-i sfătui pe alţii este o bucurie foarte subtilă, egoistă. Cel căruia îi dai sfaturi devine ignorant; tu devii cunoscător. Sfatul este singurul lucru din lume pe care toată lumea îl oferă, dar nimeni nu îl acceptă; şi este bine că nu îl acceptă nimeni, pentru că este dat de oameni care nu ştiu nimic – deşi nu există nici o intenţie rea ascunsă în spatele lui. Adu-ţi aminte că stă în firea lucrurilor să te schimbi în primul rând pe tine dacă vrei să schimbi lumea. Revoluţia trebuie să înceapă cu tine. Doar după aceea o poţi face să radieze în inimile celorlalţi. Dansul trebuie să te cuprindă întâi pe tine, iar apoi vei vedea miracolul – şi alţii au început să danseze asemeni ţie. Dansul este contagios; la fel este şi dragostea, la fel recunoştinţa, religiozitatea, rebeliunea – toate sunt molipsitoare. Aşa că, în primul rând, flacăra pe care vrei să o vezi în ochii celorlalţi trebuie să existe în tine!

OSHO, Compasiunea – suprema înflorire a iubirii

Dacă fiecare ajunge să fie el însuşi, Pământul va fi plin de oameni puternici, inteligenţi, înţelegători, împliniţi

Posted on 16 iulie 2013 by Solarris

Niciodată n-ai fost acceptat de părinţii tăi, de profesori, de vecini, de societate, aşa cum eşti. Toată lumea a încercat să-ţi aducă îmbunătăţiri, să te facă mai bun. Toată lumea ţi-a scos în evidenţă defectele, greşelile, slăbiciunile inerente oricărei fiinţe umane. Nimeni n-a pus accent pe frumuseţea ta, nimeni n-a pus accent pe inteligenţa ta, pe grandoarea ta. Simplul fapt de a fi viu este un dar nemaipomenit, dar nimeni nu ţi-a spus vreodată să-i fii recunoscător existenţei. Dimpotrivă, toată lumea bombăne, se plânge. Încă de la început, toţi cei care te înconjoară îţi spun că nu eşti ce ar trebui să fii, îţi dau sfaturi, îţi oferă idealuri mari pe care trebuie să le urmăreşti. Faptul că exişti nu e preţuit. Viitorul tău e preţuit, important e să devii cineva respectabil, puternic, bogat, renumit, nu doar un nimeni.

Condiţionarea constantă a născut în mintea ta ideea: “Nu sunt suficient aşa cum sunt, lipseşte ceva. Şi trebuie să fiu altundeva, nu aici. Nu ăsta e locul în care trebuie să fiu, ci undeva mai sus; trebuie să fiu mai puternic, mai dominator, mai respectat, mai cunoscut”.
Mulţi oameni ţi-au transfomat mintea conform ideilor lor despre cum ar trebui să fii. Şi nu cu rea credinţă. Părinţii te-au iubit, profesorii te-au iubit, societatea vrea să fii cineva. Intenţiile au fost bune, dar înţelegerea a fost limitată. Ei au uitat că nu poţi transforma un trandafir în lotus şi invers.

Tot ce poţi să faci e să ajuţi trandafirul să crească mai mare, mai colorat, mai parfumat. Îi dai toate elementele necesare transformării culorii şi parfumului – îngrăşământul potrivit, solul potrivit, îl uzi când trebuie – dar nu poţi să faci tufa de trandafiri să dea flori de lotus. Iar dacă începi să-i imprimi tufei de trandafiri ideea: “Trebuie să faci flori de lotus”, imprimi o condiţionare greşită. Nu numai că tufa asta n-o să poată să facă niciodată flori de lotus, ci întreaga ei energie va fi îndreptată pe un drum greşit, astfel încât ea nu o să mai dea nici trandafiri, căci de unde să ia energia de a da trandafiri? Iar când se va dovedi că n-au ieşit nici flori de lotus, nici trandafiri, fireşte că această biată tufă se va simţi frustrată, golaşă, nedemnă.

Asta se întâmplă cu făpturile umane. Animaţi de cele mai bune intenţii, oamenii îţi transformă mintea. Într-o societate mai bună, cu oameni mai înţelegători, nimeni nu va încerca să te schimbe. Toată lumea te va ajuta să fii tu însuţi – iar să fii tu însuţi e cel mai bun lucru din lume. A fi tu însuţi îţi dă tot ce îţi trebuie pentru a te simţi împlinit, tot ce poate să dea sens vieţii tale. Simplul fapt de a fi tu însuţi şi a te dezvolta conform naturii tale va aduce împlinire destinului tău. Asta e adevărata bogăţie. Asta e adevărata putere.
Dacă fiecare ajunge să fie el însuşi, tot Pământul va fi plin de oameni puternici, inteligenţi, înţelegători, împliniţi şi bucuroşi că au ajuns Acasă.

Osho

CUM SA NE SPIRITUALIZAM TOATE ACTIVITATILE Master Omraam

Multi isi imagineaza ca pentru a fi spiritualizat, trebuie sa se consacre meditatiei si rugaciunii. Nu, indiferent de munca, chiar spirituala, devine extrem de prozaica cind nu introducem in ea o idee sublima, un ideal superior si invers, indiferent de munca prozaica poate fi spiritualizata daca stim sa introducem in ea un element divin.

          Spiritualitatea nu consta in a refuza orice activitate fizica, materiala, ci a face totul in vederea luminii, prin lumina si pentru lumina. Spiritualitatea este stiinta de a utiliza orice munca pentru a ne inalta, a ne armoniza, a ne lega de Dumnezeu. Oricare ar fi ocupatiile noastre, chiar numai pentru 1-2 minute, trebuie sa va obisnuiti sa restabiliti de mai multe ori pe zi legatura cu Dumnezeu. Nu durata concentrarii conteaza ci intensitatea ei. Va veti concentra astfel un moment, apoi va veti opri; putin mai tirziu va veti concentra iar un moment, etc...

          Daca va exersati, sa restabiliti constant legatura cu Dumnezeu, veti reusi in tot ce veti intreprinde, mult mai bine ca inainte. Cind ne legam de Dumnezeu inainte de fiecare activitate, fiecare ocupatie, Eternitatea isi pune pecetea pe tot ce facem. Trebuie deci sa va legati constant de El, oriunde ati fi, numai astfel fiecare dintre actiunile voastre se vor impregna de o influenta celesta...

 

          Faceti exercitiul urmator: la fiecare ora, pronuntati formula:

"Glorie Tie, Doamne!" si indreptati-va gindul catre Dumnezeu. Incepeti sa faceti acest exercitiu, de 12 ori pe zi, consultindu-va ceasul. Mai tirziu, cind va deveni obisnuinta, va fi pentru voi atit de pretioasa incit nimic nu va putea exprima bucuria pe care aceasta formula v-o aduce.

          Cind mergeti, puteti pronunta, schimbind succesiv piciorul drept si piciorul sting: intelepciune, iubire... intelepciune, iubire...

 

 

 

          Cind spalati vasele, cind maturati etc., puteti spune: “Doamne, asa cum spal aceste farfurii, spala-mi sufletul”... “Cum curat aceasta podea, curata-mi inima de impuritatile sale”... etc. Indiferent de sarcina pe care o indepliniti, va puteti lega de iubire, de intelepciune, de adevar pentru ca aceste principii sa participe la activitatile voastre dindu-le viata. De exemplu, in timp ce mincati, spuneti: "Maninc prima inghititura pentru iubire, a doua pentru intelepciune, a treia pentru adevar"... Cind va imbracati dimineata, pe masura ce va luati cite un vesmint, spun "Pentru iubire, pentru intelepciune, pentru adevar... si nu va strica daca adaugati: pentru puritate... pentru dreptate... pentru fericire..."

          Gindul fiind ocupat cu aceste virtuti, declansati forte sublime care pun la lucru. Cind preparati un prinz, gesturile voastre sa fie magice. Puteti deci prepara mincarea spunind: "Iata iubirea, iata intelepciunea, iata adevarul". si cel care va minca aceasta masa va fi iluminat.

          Cind atingeti sau deplasati obiectele, faceti-o ca si cind tot corpul este gata sa cinte si sa danseze si veti vedea ca armonia gesturilor voastre se va reflecta asupra voastra toata ziua. Oamenii dau lovituri de picior mobilelor, trintesc usile, arunca scaunele, fara a intelege ca modul in care el face aceste lucruri il aduce in aceasta stare. Dar incercati intr-o zi cind sunteti nervos, coleric si spuneti:" Ah! este momentul de a face exercitiile". si luati atunci un obiect, daruiti-i citeva mici dezmierdari, chiar apa, cu gentilete, si in acel moment veti simti deja ca transformati ceva in voi, ca va schimbati curentele.

The Law of Pure Potentiality

Law of Pure Potentiality: The source of all creation is pure consciousness. Pure potentiality seeking expression from the unmanifest to the manifest. And when we realize that our true Self is one of pure potentiality, we align with the power that manifests everything in nature.  
I will put the Law of Pure Potentiality into effect by making a commitment to take the following steps:

1. I will get in touch with the field of pure potentiality by taking time each day to be silent, to just Be. I will also sit alone in silent meditation at least twice a day for approximately thirty minutes in the morning and thirty minutes in the evening.
2. I will take time each day to commune with nature and to silently witness the intelligence within every living thing. I will sit silently and watch a sunset, or listen to the sound of the ocean or a stream, or simply smell the scent of a flower. In the ecstasy of my own silence, and by communing with nature, I will enjoy the life throb of ages, the field of pure potentiality and unbounded creativity.
3. I will practice non-judgment. I will begin my day with the statement, "Today, I shall judge nothing that occurs", and throughout the day I will remind myself not to judge.

Daily Inspiration

The possibility of stepping into a higher plane is quite real for everyone. It requires no force or effort or sacrifice. It involves little more than changing our ideas about what is normal.

-- Deepak Chopra

Nu vă mai lăsați conduși de atracțiile și repulsiile voastre, aruncați o altă privire asupra existenței

 

Fiecare dintre voi simte ceva normal să se apropie sau să se îndepărteze de anumite persoane, de anumite obiecte, de anumite probleme.

Este o chestiune de stare interioară, de temperament, așa sunteți făcuți și este inutil să vă doriți schimbarea temperamentului, nu veți putea face nimic.

Vă stă însă în putere să vă străduiți să vă înălțați în regiunile sufletului și ale spiritului, să vă impregnați de niște emanații, de niște curenți din aceste regiuni ce reprezintă emanațiile și curenții iubirii divine.

De îndată ce sunteți străbătuți de această iubire ce nu vă părăsește, nu vă mai lăsați conduși de atracțiile și repulsiile voastre, aruncați o altă privire asupra existenței și, oricare v-ar fi sentimentele pentru ființe, le faceți sa beneficieze de lumina ce ați dobândit-o astfel în înalt,

foarte sus.

 

Omraam Mikhaël Aďvanhov

In momente de mari decizii, ieşi din minte şi lasă sufletul să caute.

Spune-mi din nou, de ce durează atât de mult ca eu să creez realitatea pe care o aleg?

Din nenumărate motive. Pentru că nu crezi că tu poţi avea ceea ce alegi. Pentru că nu ştii ce să alegi. Pentru că încerci încontinuu să-ţi dai seama ce este „mai bine” pentru tine. Pentru că, înainte de vreme, vrei garanţii că toate alegerile tale vor fi „bune”. Şi pentru că tot timpul te răzgândeşti.

Stai să văd dacă înţeleg. N-ar trebui să încerc să-mi dau seama ce e cel mai bine pentru mine?

„Cel mai bine” este un termen relativ, care depinde de o sută de variabile. Aceasta face ca alegerea să fie foarte dificilă. Ar trebui să existe un singur considerent când iei o hotărâre - Este aceasta o afirmare a lui Cine Sunt? Este aceasta o proclamare a lui Cine Aleg Eu să Fiu?

Întreaga viaţă ar trebui să fie o astfel de proclamare. De fapt, întreaga viaţă este aşa ceva. Poţi să permiţi ca proclamarea să fie făcută la întâmplare sau la alegere.

O viaţă trăită la alegere este o viaţă de acţiune conştientă. O viaţă trăită la întâmplare este o viaţă de reacţie inconştientă.

Reacţia este exact asta: o acţiune pe care ai făcut-o înainte. Când tu „reacţionezi”, ceea ce faci este să evaluezi datele care-ţi vin, să cauţi în banca de date după aceeaşi experienţă sau una aproape la fel şi să acţionezi în modul în care ai făcut-o înainte. Aceasta este cu totul lucrarea minţii tale, nu a sufletului tău.

Sufletul tău te-ar face să cauţi în „banca lui de date” pentru a vedea cum ai putea să creezi o experienţă cu adevărat originală a Eului tău în Momentul de Acum. Aceasta este experienţa „căutării sufletului” despre care ai auzit atât de des, dar trebuie să fii, literalmente, „ieşit din minţi” ca să o faci.

Când îţi pierzi timpul încercând să-ţi dai seama ce este „cel mai bine pentru tine”, exact asta şi faci: îţi pierzi timpul. E mai bine să economiseşti timpul decât să îl pierzi.

A-ţi ieşi din minţi îţi oferă un mare câştig de timp. Deciziile sunt luate repede, alegerile sunt activate rapid, deoarece sufletul tău creează numai din experienţa prezentă, fără aduceri aminte, analize şi critici ale întâmplărilor trecute.

Adu-ţi aminte: sufletul creează, mintea reacţionează.

Sufletul ştie în înţelepciunea Lui că experienţa pe care o ai în Acest Moment este o experienţă trimisă ţie de către Dumnezeu, înainte chiar de a deveni conştient de ea. Aceasta este ceea ce se înţelege printr-o experienţă prezentă, trimisă dinainte în dar. Ea este deja pe drum către tine chiar în momentul în care o cauţi, pentru că, exact înainte de a întreba, Eu ţi-am şi răspuns. Fiecare Moment de Acum este un cadou minunat de la Dumnezeu. De aceea prezentul este dar de la Dumnezeu.

Sufletul caută în mod intuitiv circumstanţa perfectă şi situaţia necesară acum pentru a vindeca gândul greşit şi pentru a-ţi aduce experienţa corectă a lui Cine Eşti Tu cu Adevărat.

Este dorinţa sufletului să te aducă înapoi la Dumnezeu - să te aducă acasă al Mine.

Este intenţia sufletului să se cunoască pe el însuşi prin experienţă şi, astfel, să Mă cunoască pe Mine, deoarece sufletul înţe­lege că Tu şi Eu Una suntem, chiar dacă mintea neagă acest adevăr şi corpul acţionează în conformitate cu această negare.

De aceea, în momente de mari decizii, ieşi din minte şi, în schimb, lasă sufletul să caute.

Sufletul tău înţelege ceea ce mintea nu poate să conceapă.

Dacă-ţi petreci timpul încercând să-ţi dai seama ce este „cel mai bine” pentru tine, alegerile tale vor fi precaute, deciziile tale vor dura la infinit şi călătoria ta va fi lansată pe o mare de nelinişti şi aşteptări.

Dacă nu eşti atent, te vei îneca în aşteptările tale.

Conversaţii cu Dumnezeu

Neale Donald Walsch

Procesul “Atelierul creativitatii" ” al lui Abraham

Acesta este procesul: in fiecare zi veti intra intr-un fel de Atelier al creativitatii – nu
pentru o durata lunga de timp – 15 minute sunt o buna perioada, maxim 20. Acest
Atelier nu trebuie sa fie in acelasi loc in fiecare zi, dar este bine sa fie intr-un loc in
care sa nu fiti distrasi sau intrerupti. Acesta nu este un spatiu in care veti intra intr-o
stare modificata de constiinta; nu este o stare meditativa. Este o stare in care va veti
gandi la ceea ce va doriti cu atata claritate, incat Fiinta voastra Interioara va va oferi o
emotie care sa confirme aceasta.
Inainte de a incepe acest proces este important sa fiti fericiti, pentru ca daca intrati
acolo fiind nefericiti sau nesimtind nici o emotie, atunci munca voastra nu va face
prea multe parale, pentru ca forta voastra de atractie nu va fi prezenta. Atunci cand
” nu vorbim de acel entuziasm care ne face sa topaim. Ne referim la
spunem “fericiti
fericiti”
sentimentul acela de a avea inima usoara, acea senzatie ca totul este bine. Si de
asemenea, va recomandam sa faceti tot ceea ce este nevoie pentru a avea aceasta
stare. Pentru fiecare dintre voi este altfel.
Pentru unii, ascultarea muzicii este o modalitate foarte rapida de a obtine acel
sentiment de usurare si bucurie – dar nu orice fel de muzica, si nici chiar aceeasi
muzica tot timpul. Unii dintre voi obtin acest sentiment jucandu-se cu animale sau
fiind langa o apa in miscare, dar odata ce ati obtinut acel sentiment, asezati-va – si
acum incepe Atelierul vostru.
Rolul vostru in acest Atelier este de a asimila informatiile pe care le-ati adunat din
experientele voastre de viata – pe masura ce ati interactionat cu altii si v-ati miscat de colo-colo prin mediul vostru fizic -. Rolul vostru este sa adunati laolalta datele intr-un
soi de imagine a voastra, una care sa va multumeasca si sa va satisfaca.
Experienta voastra de viata din afara Atelierului va va fi de mare folos, deoarece pe
parcursul zilei, indiferent ce faceti – ca mergeti la slujba; ca munciti in jurul casei; ca
interactionati cu partenerul, prietenii, copiii sau parintii vostri – daca va veti folosi
timpul cu intentia de a aduna date si de a privi lucrurile care va plac, cu scopul de a le
aduce in Atelierul vostru – atunci veti vedea cum fiecare zi poate deveni distractiva.
Ati mers vreodata la cumparaturi asa, intr-o doara, cu cativa bani in buzunar si
dorinta de a cumpara ceva? Si pe cand va uitati in jur, desi erau multe lucruri pe care
nu le doreati, intentia voastra a fost de a gasi ceva pe care voiati sa va cheltuiti banii?
...
Ei bine, exact acesta este modul in care am vrea sa priviti fiecare zi a vietii voastre
voastre...
de parca ati avea buzunarul plin de lucruri pe care ati dori sa le dati in schimbul
acestor date pe care le adunati.
De exemplu, puteti vedea pe cineva a carui personalitate este plina de veselie.
Adunati aceasta informatie, cu intentia de a o aduce mai tarziu in Atelierul vostru.
Puteti vedea pe cineva conducand un autovehicul care v-ar placea sa il aveti; adunati
... indiferent ce vedeti, daca
aceasta informatie. Puteti vedea o profesie care va place
place...
va place, tineti minte. Puteti chiar sa il scrieti pe hartie. Pe masura ce vedeti ceva ce
credeti ca v-ar placea sa fie in viata voastra, imaginati-va cum adunati acea
informatie intr-un soi de banca a mintii. Si apoi, cand intrati in Atelierul vostru, puteti
incepe sa asimilati datele, si facand aceasta, veti construi o imagine a voastra din care veti incepe sa atrageti in viata voastra esenta a ceea ce v-a facut placere.
Daca sunteti in stare sa pricepeti ca adevarata voastra munca – indiferent ce alte
activitati realizati – este de a va uita in jur dupa alte lucruri pe care le doriti, cu intentia
de a le aduce in atelierul vostru pentru a crea viziunea proprie de la care veti incepe
sa atrageti – atunci veti ajunge sa stiti ca nu exista absolut nimic ce nu puteti fi, face
sau avea.
Acum sunt in Atelierul Creativitatii
Si acum va simtiti fericiti, si stati asezati undeva in Atelierul vostru. Iata un exemplu
de munca pe care o puteti desfasura in propriul Atelier al Creativitatii:
Imi place sa fiu aici; recunosc valoarea si puterea acestui timp. Ma simt foarte bine
cand sunt aici.
Ma vad pe mine insumi intr-un fel de bloc de ansamblu, pe care stiu ca l-am creat eu
insumi, dupa dorinta mea. In acest tablou al meu sunt plin de energie – neobosit si
ma misc prin viata fara a intampina rezistenta. In timp ce ma vad intrand si iesind din
” fara efort,
cladiri, camere, discutii si experiente de viata, ma vad “curgand
curgand”
confortabil si fericit.
Ma vad pe mine insumi atragandu-i doar pe cei care sunt in armonie cu intentiile
mele din acel moment. Si cu fiecare moment imi este din ce in ce mai limpede ce
anume imi doresc. Atunci cand ma urc in masina si plec undeva, ma vad ajungand sanatos si reimprospatat, la timp, pregatit pentru orice va trebui sa fac acolo. Ma vad
imbracat la perfectiune asa cum imi doresc. Si e placut de stiut ca nu conteaza ceea
ce aleg altii sau chiar ce ar putea altii sa gandeasca despre ceea ce eu am ales.
Ceea ce conteaza este ca eu sunt multumit cu mine insumi, si dupa cum ma vad,
chiar asa sunt.
... am un cont bancar
Recunosc ca sunt nelimitat in toate aspectele vietii mele
mele...
nelimitat, si pe cand ma vad trecand prin experientele vietii, este imbucurator sa stiu
ca pot alege orice fara a fi limitat de bani. Iau toate hotararile avand ca si criteriu
daca vreau sau nu sa traiesc lucrul acela – nu daca pot sau nu sa imi permit acea
experienta. Pentru ca stiu ca sunt un magnet care atrage, in orice moment,
prosperitatea, sanatatea si relatiile pe care le doresc.
Aleg abundenta absoluta si continua, pentru ca inteleg ca nu exista vreo limita a
abundentei in Univers, si ca prin faptul ca eu atrag spre mine abundenta nu limitez pe
... Este suficient pentru toti. Cheia este ca fiecare dintre noi sa vada si sa vrea
altul...
ceea ce isi doreste – si atunci va incepe sa atraga acele lucruri. Si astfel, am ales
”, – nu neaparat in mare taina – caci inteleg ca am puterea de a atrage
“nelimitarea”
orice asa cum imi doresc. Si atunci cand ma gandesc la alt lucru pe care mi-l doresc,
banii curg spre mine cu usurinta, astfel incat am o rezerva nelimtata de abundenta si prosperitate.
...
In fiecare domeniu al vietii mele exista anumite aspecte care sunt din abundenta...

Ma vad inconjurat de altii care, asemenea mie, isi doresc sa creasca; si care sunt
atrasi catre mine prin dorinta mea de a-i lasa sa fie, sa faca sau sa aiba orice, asa
cum vor ei; si nu am nevoie sa atrag acele lucruri pe care le-ar alege ei, dar care mie
nu-mi plac. Ma vad interactionand cu ceilalti; vorbind, razand si bucurandu-ma de
ceea ce este perfect in mine. Noi toti ne apreciem unul pe celalalt, si niciunul dintre
noi nu critica sau observa acele lucruri care nu-i plac.
Ma vad perfect sanatos. Ma vad avand prosperitate absoluta. Ma vad plin de viata,
apreciind din nou aceasta viata fizica pe care am dorit-o asa de mult incat am hotarat
sa fiu o fiinta incarnata. Este nemaipoment sa fiu aici ca si fiinta incarnata, luand
hotarari cu acest creier fizic, dar accesand puterea Universului prin puterea Legii
. Si din aceasta minunata stare de a Fi atrag acum lucruri care sunt
Atractiei
Atractiei.
asemenea ei. E bine. Este distractiv. Imi place foarte mult.
Voi parasi acest Atelier si imi stabilesc pentru restul zilei sa caut mai multe lucruri
care imi plac. Este bine de stiut ca daca vad pe cineva prosper dar bolnav, nu este
nevoie sa aduc tot ansamblul in Atelierul meu, ci doar partea care imi place. Asa ca
voi aduce exemplul prosperitatii, si voi da de-o parte exemplul cu boala. Munca mea
este, pentru moment, incheiata.