Radacinile Iubirii

Nu ne-a interesat niciodata care sunt radacinile iubirii, ci ne-au interesat doar roadele ei. Le spunem oamenilor sa fie non-violenti, sa fie plini de compasiune, sa fie atit de plini de iubire incit sa-si iubeasca pina si dusmanii, pina si vecinii. Vorbim despre fructe, insa nimeni nu este interesat de radacini.


Adevarata problema este:" de ce nu suntem fiinte iubitoare?" Nu este vorba de a fi plini de iubire fata de o persoana sau alta, fata de un prieten sau un dusman; problema este daca suntem plini de iubire, in sine.


Va iubiti propriul corp? V-ati interesat vreodata de el astfel incit sa il atingeti cu o miscare usoara, mingiindu-l? Va iubiti pe voi insiva? Gresiti si este nevoie sa va indreptati. Sunteti pacatosi si trebuie sa va transformati in sfinti. Cum ati putea sa va iubiti pe voi insiva? Nu sunteti in stare nici macar sa va acceptati pe voi insiva asa cum sunteti. Acestea sunt radacinile!


Florile artificiale nu se ofilesc niciodata; iubirea artificiala este permanenta. Floarea autentica nu este permanenta;ea se schimba de la o clipa la alta. Astazi este aici, dansind in bataia vintului, a soarelui si a ploii; miine va disparea. Ea a disparut la fel de enigmatic cum a aparut.


Iubirea autentica este ca o floare adevarata.
Iubirea nu stie nimic despre trecut, nimic despre viitor; ea cunoaste numai prezentul. Inima nu are nici o notiune a timpului.


OSHO

Sarbatoriti debutul Zilei a Saptea din Ciclul Galactic, in perioada 3-7 noiembrie 2010

Luand in considerare doar valoarea aparenta, s-ar parea ca aspectul cu care trebuie sa ne aliniem si pe care trebuie sa-l sarbatorim in zilele de 6-7 noiembrie (care urmeaza trecerii in Ziua a Saptea) il constituie o lume in care energia feminina, mintea intuitiva si emisfera Orientala vin sa predomine, intrucat ele toate vor fi legate de aceasta iluminare a emisferei cerebrale drepte.

Simt totusi ca aceste energii vor fi si o oportunitate excelenta pentru oricine doreste sa fie un co-creator impreuna cu procesul Divin de creatie, pentru a face ca aceasta echilibrare sa aiba un sens imediat in viata noastra individuala, prin desfasurarea de ceremonii care sa aiba ca tema reintoarcerea energiei feminine si intuitive in noi toti, intr-o asemenea maniera, incat ambele expresii umane sa fie percepute ca avand o valoare egala si un loc egal in civilizatia umana.

Pentru inaugurarea Zilei a Saptea din Ciclul Galactic si sfarsitul de saptamana care-i urmeaza, din 6-7 noiembrie, as dori sa incurajez fiecare fiinta umana sa ia parte la un anumit proces de echilibrare, ca sa sarbatoreasca reintoarcerea Divinului feminin in viata ei. Incurajez pe fiecare sa fie creativ in desfasurarea ceremoniilor si a proceselor, ca sa co-creeze materializarea acestei transformari in maniera cea mai constructiva si mai benefica. Aceasta nu exclude faptul ca, pentru a atinge un astfel de echilibru in noi insine si intre reprezentatii celor doua sexe, va trebui sa realizam o serioasa lucrare spirituala interioara si procese de iertare, ca sa lasam in urma paradigma dominanta din trecut.


Vom descoperi tot mai mult ca, in prezent, va trebui sa co-cream cu totii transformarile ce se apropie si ca acestea nu se vor petrece in mod automat. Consider totodata ca ni se va solicita din ce in ce mai mult sa transpunem in viata noastra, procesul transformativ si ceremoniile si nu doar sa ne asteptam ca ele sa aiba loc in lumea exterioara. Fac apel la toti co-creatorii planului cosmic sa participe in zilele de 6-7 noiembrie la crearea unui fundament echilibrat, care sa ne sustina. 


Mai multe puteti citi aici:


Sarbatoriti Debutul Zilei a Saptea

Tamplarul vietii tale esti tu

Un batrân tâmplar se afla în pragul pensionarii. Era înca în putere de aceea patronul sau îl mai dorea la lucru în echipa sa.   Cu toate acestea, batrânul era hotarât sa se retraga, pentru a duce o viata mai  linistita alaturi de familie. Renunta la un salariu bunicel dar prefera linistea. Cu parere de rau pentru pierderea unui mester asa de priceput, patronul îi ceru sa mai construiasca doar o singura casa. Batrânul accepta, însa nu mai punea suflet în ceea ce facea. Chemare ajutoare nepricepute si folosea scânduri nepotrivite. Si lui îi era rusine de cum arata ultima lucrare. Când în cele din urma o ispravi, patronul veni sa o vada. Îi darui tâmplarului cheia de la intrare, zicându-i: -  Aceasta este casa ta, darul meu pentru tine! Tâmplarul ramase uimit. Ce mare rusine! Daca ar fi stiut ca îsi zideste propria casa, atunci ar fi facut-o cu totul altfel. Asa e si cu noi. Ne construim vietile, punând în ele adeseori nu tot ceea ce e mai bun. Apoi, cu uimire, realizam ca trebuie sa traim în casa care tocmai ne-am construit-o.Daca am putea-o reface, am face-o mult diferita. Însa nu ne putem întoarce înapoi. Ia aminte! Tu esti tâmplarul. În fiecare zi bati un cui, asezi o scândura sau ridici un perete. Viata e întocmai cum ti-o cladesti. Alegerea pe care o faci azi zideste casa în care vei locui mâine. Deci nu uita: ce faci, te face !

Povestea unui soricel...

Un soricel privi din crapatura sa din perete si ii vazu pe taran si pe nevasta acestuia deschizand un pachet. 


- Ce mancare sa fi adus oare? se intreba soricelul... Cu groaza isi dadu repede seama ca era o capcana. 

Soricelul se strecura cu mare grija in curtea animalelor si dadu alarma: 


- E o capcana in casa, e o capcana in casa! 

Gaina cotcodaci si se infoie, ridica apoi capul si ii spuse: 
Domnule Soarece, vad bine ca acest lucru te afecteaza, dar pentru mine el nu are nici o relevanta. 
 Nu pot permite ca acest lucru sa ma afecteze. 

Soricelul se intoarse atunci inspre porc si ii spuse:
- E o capcana in casa, e o capcana in casa! 
Porcului ii fu mila de el, dar raspunse: 
- Imi pare foarte, foarte rau, Domnule Soarece, dar tot ce pot sa fac este sa ma rog. Te asigur ca te vei gasi in rugaciunile mele. 

Soricelul merse atunci la vaca si ii spuse: 
- E o capcana in casa, e o capcana in casa! 
Vaca ii spuse: 
- Vai! Domnule Soarece, imi pare foarte rau pentru tine, dar chiar nu este o urgenta pentru mine. 
Si asa se intoarse soricelul in casa, cu capul plecat si cat se poate de amarat, pentru a infrunta de unul singur capcana pusa de taran. 

In chiar noaptea aceea in casa se auzi un zgomot... Cum ar fi zgomotul produs de o capcana in care s-a prins un soricel.
Nevasta taranului se repezi sa vada ce s-a prins. Pe intuneric, ea nu isi dadu seama ca in capcana isi prinsese coada un sarpe veninos.
Sarpele o musca pe nevasta taranului. Taranul o duse cat putu de repede la spital, si cand o aduse acasa, ea mai avea inca febra. 
Oricine stie ca cel mai bun tratament impotriva febrei este supa proaspata de pui, asa ca taranul lua un cutit si se duse in curtea pasarilor, ca sa faca rost de principalul ingredient pentru supa. 
Dar nevasta lui nu se insanatosi, asa ca prietenele si vecinele ei venira sa o ingrijeasca si stateau cu ea mai toata ziua. Pentru a le da de mancare, taranul fu nevoit sa taie porcul. 
Nevasta taranului nu se mai insanatosi, si muri la scurt timp. 
La inmormantare veni multa lume, iar taranul trebui sa taie si vaca pentru a-i hrani pe toti. 
Soricelul se uita din crapatura lui din perete, cuprins de tristete.

Asa ca data viitoare cand auzi ca cineva se confrunta cu o problema si tu ai impresia ca acest lucru nu te priveste, adu-ti aminte: Cand unul dintre noi este amenintat, cu totii suntem expusi unui risc. 


Suntem cu totii implicati in aceasta calatorie numita viata. Trebuie sa avem grija unii de altii si sa facem un efort in plus pentru a ne incuraja unii pe altii. 

Meditatia planetara din 31 octombrie 2010

Un Mesaj Planetar Din Partea Hathorilor

Iubirea din Poveste e tocmai asta - O Poveste

Dragostea adevarata exista doar in lumea spirituala 



Daca credeti ca gasind iubirea din povesti va va face fericiti, mai ganditi-va. Iubirea din povesti nu e dragoste adevarata, doar folosirea altora pentru propria satisfactie.

Ceea ce numim in mod normal dragoste este satisfacerea egoista a unei persoane de catre alta, indiferent ca e satisfacere sexuala sau orice alt fel de 
implinire primim de la altcineva. Si evident, nu e iubire.

Atunci ce e iubirea? Iubirea e atunci cind nu te pui in centrul atentiei, ci ai 
grija de dorintele altei persoane si incerci sa le indeplinesti exact in felul
in care acesta ar dori. Cu alte cuvinte, te transformi intr-un vas de implinire 
pentru cealalta persoana. Aceasta e iubirea adevarata, si ea exista doar in 
lumea spirituala. Si nu e nici o diferenta de gen, ca e barbat sau femeie - ceea 
ce e relevant sunt dorintele, sufletul. 

Prin contrast, cand vorbim de dragoste in lumea asta, de fapt vorbim despre 
atractia si placerea hormonala. Daca am deconecta o persoana de sistemul ei 
hormonal, nu ar fi capabila sa simta “iubirea”. Aceasta demonstreaza inca o data ce ne imaginam in mod normal ca fiind dragoste: o dorinta egoista de placere. 

Cateodata aceasta dorinta poate fi chiar cruda, insetata doar de satisfacere 
folosindu-se de alta persoana.

Prin urmare, dragostea de care citim in povesti e de fapt o iluzie, nu exista in 
realitate. Si asta tocmai pentru ca toate dorintele noastre se bazeaza pe aceea 
de autosatisfacere. Chiar si atunci cand oferim ceva altora, o facem pentru 
placerea noastra. Actiunea noastra de daruire devine astfel lipsita de sens 
pentru ca ceea ce conteaza de fapt pentru noi in timp ce facem acest lucru este 
de fapt cum ne simtim noi.




Sursa: Kabbalah

Rainer Perwoltz - Imblanzirea criticului interior

Criticul Interior - aceasta instanta neinduratoare care depreciaza si devalorizeaza lucrurile pe care le facem, le gandim sau le simtim, nu este numai o auto-cenzura care ne saboteaza launtric, ci mai mult decat atat. Este un mijloc prin care ego-ul sustine si perpetueaza vechile noastre structuri de gandire si de reactie, impiedicandu-ne sa evoluam.
Initial, Criticul Interior s-a instalat ca un element de limitare de sine a copilului sau adolescentului caracterizat de vitalitate si spontaneitate nelimitate. Numai ca aceste enorme calitati ale sufletului nu sunt agreate in mediul adult. Criticul Interior avea la inceput deci o functie protectoare a copilului. Critica de sine reprezinta o valoare in societatea adultilor ceea ce face ca energia Criticului sa fie dificil de dizolvat mai tarziu. Cheia o reprezinta angajarea acestei energii care este contra vietii, intr-o directie pro.
In mod paradoxal, adevarul este ca acest Critic Interior ne impinge mai curand catre a ne acomoda cu mediul obisnuit, oricare ar fi structura caracterului nostru, cu scopul de a ne indeparta de esenta noastra fundamentala. El este acela care impiedica iradierea inconfundabila a adevaratei noastre Fiinte, taind din radacina increderea si entuziasmul, bucuria si lumina naturala a ceea ce suntem cu adevarat.
Este un proces mental, emotional si energetic in care abordarea adevaratului nostru Sine trebuie sa fie constienta si hotarata in mod indispensabil, dar recompensa este pe masura: libertatea interioara.

Recomandare filme

1) A Beautiful Mind 2001

https://sites.google.com/site/filmepentruspirit/jocu-mintii/a-beautiful-mind-200\1

2) Control Factor

https://sites.google.com/site/filmepentruspirit/jocu-mintii/control-factor

3) Revolver

https://sites.google.com/site/filmepentruspirit/jocu-mintii/revolver

Vizionare placuta.

Cele 12 calitati gemene

elisabeth haike-initierea

Motivul existentei tale doar tu il stii

„Nimeni altcineva nu îți cunoaște motivul 


existenței. Tu îl cunoști. Starea de amplă 


fericire te ghidează către acesta. Când îți 


urmărești această stare de amplă fericire, 


când îți urmărești calea către bucurie, 


conversațiile sunt din bucurie, simțămintele 


sunt din bucurie -- ești chiar pe calea a ceea 


ce ai intenționat atunci când ai venit în acest 


corp fizic” - Abraham Hicks

Răspunsurile vor veni către tine când vor fi necesare și la momentul potrivit

„Nu te îngrijora prea mult de modul în care o


sa-ți atingi obiectivul - lasă complet asta unei


puteri mai mari decât tine însuți. Tot ceea ce


ai de făcut este să știi încotro te îndrepți. 


Răspunsurile vor veni către tine când vor fi 


necesare și la momentul potrivit.”




Earl Nightingale

Cautarea fericirii

-Va sa zica ai venit pentru fericirea vesnica - intreba Judecatorul.
-Da - ii raspunse spiritul proaspat dezancarnat.
-Ai gresit adresa - continua Judecatorul, cu un zambet ambiguu in jurul gurii.
-Stati… nu-i aici raiul? - intreba omul nostru, proaspat trecut prin granita mortii.
-Ba da - ii raspunse Judecatorul.
-Jos pe Pamant mi s-a promis ca aici voi primi in dar, fericirea vesnica.
-Ne pare rau, ai fost informat gresit.

-Am fost informat gresit?! Dar preotul imi zisese ca daca ma rog regulat, daca indeplinesc cele zece porunci, voi ajunge in rai si voi fi fericit vesnic!
-Esti in rai, esti binevenit, dar trebuie sa mananci din merindele tale: sa traiesti fericirea pe care ai adus-o de pe Pamant.
-Nu este corect: pe Pamant n-as putea zice ca am fost fericit…
-Ne pare rau…
-Si nu se poate sa primesc aici fericirea?
-Ne pare rau: nu.
-De ce nu?
-Fiindca asa e regula.
-Care regula?
-Cea instituita de Tatal.
-Nu pot sa cred ca Tatal este atat de crud!
-Pai nu e crud.
-Nu e?
-Nu.
-Dar cum asa?
-Tatal a instituit urmatoarea regula: fiecare trebuie sa-si construiasca propria sa fericire.
-Cum adica?
-Simplu: asa cum un culturist isi cladeste muschii, tot asa cel care cauta fericirea, trebuie s-o construiasca singur.
-Nu mi se pare corect!
-Treaba ta.
-Totusi, ce pot face acum?
-Poti sa te duci inapoi, deoarece corpul tau se afla inca in stadiul mortii clinice.
-Bine, si ce fac daca merg inapoi?
-Exersezi fericirea.
-Exersez fericirea? Si cum fac asta?
-Trebuie sa gasesti propriile tale metode. Cei mai multi incearca prin iubire. Poti sa-ti indrepti iubirea spre Tatal. Sau spre o fiinta draga tie. Dar poti sa exersezi si iubirea de sine.
-Iubirea de sine… n-am inteles-o niciodata…
-Iti pot explica prin functionarea inimii biologice. Iti amintesti probabil ca inima pompeaza sange in trei directii: are un circuit care alimenteaza partea corpului care se afla mai jos de inima, un alt circuit care iriga tot ce se afla mai sus decat inima, si un al treilea circuit prin care trimite sange in propriile sale tesuturi.
Vezi, functionarea inimii este simbolul modului in care este indicat sa-ti administrezi energia si iubirea. Circuitul de jos nu este altceva decat iubirea directionata spre oameni. Circuitul de sus este simbolul iubirii prin care poti comunica cu fiintele mai evoluate decat tine, incluzand Tatal Ceresc. Iar cel de-al treilea circuit, cel prin care inima asigura energia necesara propriei sale functionari, este iubirea de sine.
Cand ajungi sa constientizezi razele iubirii care ies din inima ta, poti sa redirectezi o parte din ele spre tine insuti.
Este indicat sa pastrezi proportiile definite de inima ta biologica. Prin circuitul mare, cel care porneste spre partea de jos a corpului, trimiti energie si iubire spre toti ceilalti. Prin circuitul mic, cel care porneste in sus, comunici cu fiintele mai evoluate decat tine - cu ingeri, arhangheli, heruvimi, serafimi, si asa mai departe. Fii sigur ca vei primi de la ei mai mult decat reusesti sa oferi lor. Si ai dreptul si la cel de-al treilea circuit, ca sa poti functiona si tu…
-Oh, ce simplu e!
-Da, e simplu ca buna ziua!
-Si ce-mi mai recomandati, ce sa fac cand ajung jos?
-Incearca sa identifici ce anume iti produce bucurii reale. Incearca sa largesti aceasta lista. Bine, iti recomand sa te tii in limita bunului simt. Daca o treci, risti sa-ti strici fericirea. Si exerseaza cele trei tipuri de iubire, cele trei circuite ale inimii.
Si inca un lucru: incearca sa zici “Te iubesc” cat mai des, dar intotdeauna din toata inima.
-Deja ma simt fericit!
-Ma bucur pentru tine! Insa totusi m-as bucura daca te-ai duce inapoi si ai exersa acolo jos, ca sa vii fortificat aici sus, cand iti vine randul.
-Va multumesc - ma simt atat de fericit!
-Fericirea ta e si fericirea mea si iti multumesc pentru ca mi-o dai - incheiase Judecatorul.
Spiritul dezancarnat se umplu de incredere in viitor si plonja inapoi in corpul sau aflat pe cearsaful alb al clinicii de reanimare.
Aparatele electrice conectate la corpul sau incepusera sa semnalizeze reaparitia vietii. Incet, se auzi un oftat, ca o adiere de vant. Tiptil-tiptil, inima incepea sa bata. Electrocardiograma desena o curba tot mai armonioasa. Ochii pacientului inca nu se deschisesera inca, dar pe fata lui se asternu o liniste divina.
Doctorii rasuflasera usurati. Se gandisera la marea minune: viata. Un pacient reintors din inalt valora pentru ei cat un nou-nascut.
-Tipul, mai mult ca sigur a invatat ceva, acolo Sus - zise unul dintre doctori.
-Pai da… nu cred ca s-a intors datorita electrosocului, ca imi pierdusem increderea in el, la un moment dat - adauga un alt halat alb.

Sursa:Astrotext

Ma vei iubi? - Cautarea autenticitatii - Cautati cu inima deschisa

Un mesaj de la Editura For You de la Jennifer Hoffman si Arhanghelul Uriel.

Jennifer Hoffman

Eliberarea de nefericire

      Sursa: Eckhart Tolle - Puterea prezentului

Urâţi activitatea pe care o desfăşuraţi? Poate fi vorba de locul de muncă sau poate că aţi acceptat să întreprindeţi o anumită activitate şi o faceţi, dar o parte din dvs. urăşte situa­ţia şi i se opune. Aveţi unele resentimente faţă de o persoană apropiată, pe care însă nu le-aţi exprimat? Realizaţi că ener­gia pe care o degajaţi în această stare produce efecte atât de dăunătoare, încât vă contaminaţi atât pe dvs., cât şi pe cei din jur? Priviţi cu atenţie în interior. Există aici o urmă cât de mică de resentiment sau de împotrivire? Dacă da, observaţi acest sentiment atât la nivel mental, cât şi la nivel emoţional. Ce gânduri generează mintea dvs. în jurul acestei situaţii? Examinaţi apoi emoţia, care este reacţia corpului dvs. faţă de aceste gânduri. Simţiţi emoţia. Este plăcută sau neplăcută? Este o energie pe care aţi ales să o aveţi în interior? Aveţi de ales?

Poate că o persoană profită de dvs., poate că activitatea în care v-aţi angajat este plictisitoare, poate că un apropiat al dvs. nu este sincer, este enervant sau inconştient, dar toate aceste aspecte sunt irelevante. Are prea puţină importanţă dacă emo­ţiile şi gândurile dvs. legate de această situaţie sunt justifica­te sau nu. Cert este că vă opuneţi unei situaţii existente. Trans­formaţi momentul prezent într-un duşman. Vă generaţi nefericirea, un conflict între interior şi exterior. Nefericirea poluează nu numai Fiinţa dvs. interioară şi pe cei din jur, dar  şi psihicul uman colectiv, din care dvs. sunteţi o parte inseparabilă. Poluarea planetei este numai o reflectare externă a po- luării psihice interioare: a milioane de indivizi inconştienţi,  care nu-şi asumă responsabilitatea pentru spaţiul lor interior.

Fie încetaţi activitatea, vorbiţi cu persoana în cauză şi vă  exprimaţi în totalitate sentimentele, fie renunţaţi la negativismul pe care mintea dvs. S-a creat în jurul situaţiei, pentru că  acesta nu serveşte niciunui scop, cu excepţia faptului că întă­reşte un fals sentiment de identitate. Recunoaşterea inutilită­ţii lui este importantă. Negativismul nu este niciodată modul optim de a rezolva o situaţie. De fapt, în cele mai multe ca­zuri, vă face prizonierul ei, blocând orice schimbare reală. Un  lucru în realizarea căruia este investită o energie negativă se va contamina de aceasta şi, în timp, va da naştere la şi mai multă durere, la şi mai multă nefericire. Mai mult, orice stare interioară negativă este contagioasă: nefericirea se răspândeş­te mai repede decât o boală. în virtutea legii rezonanţei, ea declanşează şi alimentează negativismul latent la alte persoa­ne, cu excepţia celor imune — adică profund conştiente.

Dvs. poluaţi lumea sau contribuiţi la curăţarea mizeriei? Sunteţi responsabil pentru propriul spaţiu interior; nimeni alt­cineva decât dvs. nu este răspunzător, aşa cum sunteţi respon­sabil şi pentru starea planetei. Cum este în interior, aşa este şi în afară. Dacă oamenii se curăţă de poluarea interioară, atunci vor înceta să mai polueze exteriorul.

Cum putem renunţa la negativism? Ce ne recomandaţi?

Abandonându-l pur şi simplu. Cum renunţaţi la o bucată de cărbune fierbinte, pe care o ţineţi în mână? Cum renunţaţi la un bagaj greu şi inutil, pe care îl purtaţi cu dvs.? Recunos­când că nu doriţi să mai trăiţi durerea sau să mai duceţi pova­ra şi abandonând-o.

Starea de inconştienţă profundă, ca şi corpul-durere sau o altă durere profundă, cum ar fi pierderea unei fiinţe iubite, necesită o transformare intermediată de combinarea acceptării cu lumina prezenţei — atenţia dvs. susţinută. Pe de altă par­te, multe tipare de comportament ale inconştienţei obişnuite pot fi pur şi simplu abandonate după ce aţi stabilit că nu le mai doriţi şi după ce v-aţi dat seama că puteţi alege, că nu sunteţi numai un conglomerat de reflexe condiţionate. Din toate cele de mai sus rezultă că puteţi avea acces la puterea clipei prezente. Fără ea, nu aveţi nicio posibilitate de alegere.