
. (Andrei Popescu/Epoch Times Romania)
Singura
cale prin care vă puteţi odihni mintea este meditaţia. Aceasta se
obţine stând nemişcat şi nefăcând nimic. În timpul nopţii, corpul se
odihneşte şi îşi recapătă vitalitatea. Dar mintea aleargă în hăţişul
viselor, care fac ca persoana să aibă trăiri intense sau coşmaruri.
Acestea duc la oboseală mentală, aşa încât de multe ori vă treziţi mai
puţin odihnit decât v-aţi culcat. Chiar şi când sunteţi odihniţi, stând
cu ochii închişi mintea hoinăreşte fără încetare.
Începând un
program regulat de meditaţie, veţi vedea cât de greu este să vă calmaţi
spiritul, şi să distrugeţi neîncetatul dialog interior care zăpăceşte şi
oboseşte conştiinţa. 30-40 de minute de meditaţie profundă pot ajuta
creierul să se simtă mai odihnit decât mai multe ore de somn. Spiritul
va fi mai limpede şi mai luminos ca un răsărit de soare fără nori, iar
apele învolburate ale minţii vor deveni tot mai calme şi liniştite. Nu
este nimic dificil sau misterios în practicarea MEDITAŢIEI, este mai
degrabă un exerciţiu precis şi practic pentru creierul uman.
Unul
din beneficiile şi scopurile principale ale meditaţiei este calmul adus
minţii noastre, contribuind din plin la sănătatea şi longevitatea celui
ce o practică. Prin meditaţie, o persoană ajunge să realizeze treptat că
toate grijile ce ne asaltează zi de zi, sunt iluzii mentale create de
noi înşine, neavând nici o bază reală, iar în mare parte stresul este
rezultatul direct al activităţii mentale. Meditaţia oferă o altă
perspectivă asupra vieţii, ce nu o găsim în altă parte, deoarece crează o
stare mentală în care lucrurile sunt percepute în mod diferit faţă de
conştiinţa normală. O percepţie este şi înţelegerea faptului că în lume
nimic nu este bun sau rău în mod absolut, în întregime corect sau în
întregime greşit. De exemplu o persoană obişnuită ar fi distrusă dacă ar
afla că a fost concediată, pe când o persoană ce practică meditaţia, nu
cedează stresului şi liniştit ia totul aşa cum este, realizând că acest
eveniment negativ poate fi de fapt o ocazie pozitivă pentru a găsi o
slujbă mai bună.
Doar
o jumătate de oră de meditaţie poate fi strecurată în orice program
aglomerat şi rezultatele sale merită mica investiţie de timp. În funcţie
de capacitatea fiecăruia de a-şi sigila mintea pentru un timp, aceste
30 de minute pot părea trei ore sau trei minute.
Meditaţia poate
fi o bună terapie pentru persoanele care suferă de hipertensiune,
indigestie, anxietate şi alte boli cronice cauzate de stres, cât şi
pentru dezechilibrul unor funcţii vitale. În timpul meditaţiei corpul şi
mintea se relaxează, iar muşchii faciali au ocazia de a se odihni şi de
a se recupera. Pe măsură ce mintea dvs. se relaxează, vă puteţi simţi
faţa mai moale, senzaţia mai evidentă fiind în jurul ochilor, pe frunte
şi la muşchii fălcilor. Această relaxare a feţei netezeşte liniile
adânci din piele şi ajută la eliminarea ridurilor din jurul celor mai
tensionaţi muşchi faciali.
Câteva elemente de care trebuie să ţinem cont în timpul meditaţiei:
1.
copul trebuie menţinut perfect drept şi nemişcat; dacă poziţia „lotus”
vă pare dificilă, încrucişaţi picioarele normal sau staţi pe un scaun;
2. cel mai important element al posturii e menţinerea coloanei vertebrale drepte din vârful coccisului până în vârful capului;
3.
ochii ar trebui să fie închişi, dar atenţie la imaginaţia ce vă poate
ataca - nu o lăsaţi să-şi facă de cap, încercaţi să vă controlaţi
creierul ca pe orice altă parte a corpului (cum ar fi o mână sau un
picior);
4. ţineţi limba apăsată ferm în cerul gurii;
5. ţineţi umerii complet relaxaţi;
6.
nu lăsaţi burta să vă atârne în afară; menţineţi abdomenul uşor
contractat, fără efort, cât şi anusul uşor contractat pentru a împiedica
scăpările de energie.
7. NU forţaţi gândurile răzleţe ce vă
atacă, lăsaţi-le să treacă fără a vă concentra asupra lor. Dacă ignoraţi
gândurile ele vor slăbi tot mai mult şi se vor opri din cauza lipsei de
atenţie. Fiţi răbdător, dar ferm, relaxat dar vigilent, în încercarea
de a vă elibera de „dialogul intern”. NU uitaţi: cheia unei meditaţii
reuşite este să nu faceţi nimic în acest timp: nici fizic, nici mental.
Meditaţia
combină relaxarea corpului cu o mare agerime a minţii, explică
psihologii. Deciziile în situaţiile stresante sunt mai uşor de luat,
atenţia şi memoria se îmbunătăţesc, scăzând în acelaşi timp frecvenţa
infecţiilor şi bolilor de inimă. În S.U.A. se predau cursuri de
meditaţie la deţinuţi, soldaţi de elită, puşcaşi marini etc. pentru
obţinerea unui echilibru între corp, minte şi suflet.
Cercetătorii
au afirmat că meditaţia acţionează rapid asupra structurii creierului
mai ales în hipocamp, unde grosimea substanţei cenuşii este crescută.
Hipocampul deţine rol în memoria de lungă durată, cât şi în procesele
afective. Cercetătorii au ajuns la concluzia că grosimea sporită a
straturilor de neuroni, obţinută prin meditaţie, îmbunătăţeşte
funcţionarea unor zone cerebrale, amplificând aşa numita „stare de
bine”.
Meditaţia ar putea fi întrebuinţată în programe de
protecţie împotriva demenţei senile (boala ALZHEIMER) în viitor. În
prezent s-au constatat anumite ameliorări ale riscului la infarct şi
vindecări ce ţin de stres, dureri de cap, migrene, tulburări de somn şi
depresii. Încercaţi să deprindeţi acesta practică şi veţi vedea că totul
este posibil, deşi pare greu de lucrat. Atâta timp cât doriţi să faceţi
meditaţie, având voinţă şi o tenacitate de fier, vă veţi bucura de
rezultate spectaculoase.