Meditaţia - cel mai bun remediu pentru sănătate

Simona Milea

. (Andrei Popescu/Epoch Times Romania)

• 
• 
• 
• 
• 
• 
  

Singura cale prin care vă puteţi odihni mintea este meditaţia. Aceasta se obţine stând nemişcat şi nefăcând nimic. În timpul nopţii, corpul se odihneşte şi îşi recapătă vitalitatea. Dar mintea aleargă în hăţişul viselor, care fac ca persoana să aibă trăiri intense sau coşmaruri. Acestea duc la oboseală mentală, aşa încât de multe ori vă treziţi mai puţin odihnit decât v-aţi culcat. Chiar şi când sunteţi odihniţi, stând cu ochii închişi mintea hoinăreşte fără încetare.
Începând un program regulat de meditaţie, veţi vedea cât de greu este să vă calmaţi spiritul, şi să distrugeţi neîncetatul dialog interior care zăpăceşte şi oboseşte conştiinţa. 30-40 de minute de meditaţie profundă pot ajuta creierul să se simtă mai odihnit decât mai multe ore de somn. Spiritul va fi mai limpede şi mai luminos ca un răsărit de soare fără nori, iar apele învolburate ale minţii vor deveni tot mai calme şi liniştite. Nu este nimic dificil sau misterios în practicarea MEDITAŢIEI, este mai degrabă un exerciţiu precis şi practic pentru creierul uman.
Unul din beneficiile şi scopurile principale ale meditaţiei este calmul adus minţii noastre, contribuind din plin la sănătatea şi longevitatea celui ce o practică. Prin meditaţie, o persoană ajunge să realizeze treptat că toate grijile ce ne asaltează zi de zi, sunt iluzii mentale create de noi înşine, neavând nici o bază reală, iar în mare parte stresul este rezultatul direct al activităţii mentale. Meditaţia oferă o altă perspectivă asupra vieţii, ce nu o găsim în altă parte, deoarece crează o stare mentală în care lucrurile sunt percepute în mod diferit faţă de conştiinţa normală. O percepţie este şi înţelegerea faptului că în lume nimic nu este bun sau rău în mod absolut, în întregime corect sau în întregime greşit. De exemplu o persoană obişnuită ar fi distrusă dacă ar afla că a fost concediată, pe când o persoană ce practică meditaţia, nu cedează stresului şi liniştit ia totul aşa cum este, realizând că acest eveniment negativ poate fi de fapt o ocazie pozitivă pentru a găsi o slujbă mai bună.

Doar o jumătate de oră de meditaţie poate fi strecurată în orice program aglomerat şi rezultatele sale merită mica investiţie de timp. În funcţie de capacitatea fiecăruia de a-şi sigila mintea pentru un timp, aceste 30 de minute pot părea trei ore sau trei minute.
Meditaţia poate fi o bună terapie pentru persoanele care suferă de hipertensiune, indigestie, anxietate şi alte boli cronice cauzate de stres, cât şi pentru dezechilibrul unor funcţii vitale. În timpul meditaţiei corpul şi mintea se relaxează, iar muşchii faciali au ocazia de a se odihni şi de a se recupera. Pe măsură ce mintea dvs. se relaxează, vă puteţi simţi faţa mai moale, senzaţia mai evidentă fiind în jurul ochilor, pe frunte şi la muşchii fălcilor. Această relaxare a feţei netezeşte liniile adânci din piele şi ajută la eliminarea ridurilor din jurul celor mai tensionaţi muşchi faciali.
Câteva elemente de care trebuie să ţinem cont în timpul meditaţiei:
1. copul trebuie menţinut perfect drept şi nemişcat; dacă poziţia „lotus” vă pare dificilă, încrucişaţi picioarele normal sau staţi pe un scaun;
2. cel mai important element al posturii e menţinerea coloanei vertebrale drepte din vârful coccisului până în vârful capului;
3. ochii ar trebui să fie închişi, dar atenţie la imaginaţia ce vă poate ataca - nu o lăsaţi să-şi facă de cap, încercaţi să vă controlaţi creierul ca pe orice altă parte a corpului (cum ar fi o mână sau un picior);
4. ţineţi limba apăsată ferm în cerul gurii;
5. ţineţi umerii complet relaxaţi;
6. nu lăsaţi burta să vă atârne în afară; menţineţi abdomenul uşor contractat, fără efort, cât şi anusul uşor contractat pentru a împiedica scăpările de energie.
7. NU forţaţi gândurile răzleţe ce vă atacă, lăsaţi-le să treacă fără a vă concentra asupra lor. Dacă ignoraţi gândurile ele vor slăbi tot mai mult şi se vor opri din cauza lipsei de atenţie. Fiţi răbdător, dar ferm, relaxat dar vigilent, în încercarea de a vă elibera de „dialogul intern”. NU uitaţi: cheia unei meditaţii reuşite este să nu faceţi nimic în acest timp: nici fizic, nici mental.
Meditaţia combină relaxarea corpului cu o mare agerime a minţii, explică psihologii. Deciziile în situaţiile stresante sunt mai uşor de luat, atenţia şi memoria se îmbunătăţesc, scăzând în acelaşi timp frecvenţa infecţiilor şi bolilor de inimă. În S.U.A. se predau cursuri de meditaţie la deţinuţi, soldaţi de elită, puşcaşi marini etc. pentru obţinerea unui echilibru între corp, minte şi suflet.
Cercetătorii au afirmat că meditaţia acţionează rapid asupra structurii creierului mai ales în hipocamp, unde grosimea substanţei cenuşii este crescută. Hipocampul deţine rol în memoria de lungă durată, cât şi în procesele afective. Cercetătorii au ajuns la concluzia că grosimea sporită a straturilor de neuroni, obţinută prin meditaţie, îmbunătăţeşte funcţionarea unor zone cerebrale, amplificând aşa numita „stare de bine”.
Meditaţia ar putea fi întrebuinţată în programe de protecţie împotriva demenţei senile (boala ALZHEIMER) în viitor. În prezent s-au constatat anumite ameliorări ale riscului la infarct şi vindecări ce ţin de stres, dureri de cap, migrene, tulburări de somn şi depresii. Încercaţi să deprindeţi acesta practică şi veţi vedea că totul este posibil, deşi pare greu de lucrat. Atâta timp cât doriţi să faceţi meditaţie, având voinţă şi o tenacitate de fier, vă veţi bucura de rezultate spectaculoase.