Totul incepe cu a te iubi pe tine insuti. Deci intai e necesar sa reinvatam sa ne iubim si sa ne acceptam asa cum suntem. Pentru a fi doar Iubire, e util sa aveti aceasta stare. Aceasta stare de acceptare a tuturor defectelor vizibile si invizibile, existente inca in ACUM-ul personalitatii noastre. Uneori doar noi le vedem, cel mai bine ar fi sa ii intrebati si pe ceilalti; insa sa fiti siguri ca spun adevarul.
Ca sa intelegeti asta mai usor, ganditi-va ca suntem asemenea lui Dumnzeu, adica si noi suntem divini, suntem perfecti asa cum suntem, cu Adevarat. Nu faceti confuzia ca daca sunteti perfecti asa cum sunteti, ACUM, asa e firesc sa fie. Firesc e sa fim iubire, linste si pace, aceasta e starea de normalitate, cea in care au fost Adam si Eva, si noi putem trai raiul pe pamant, doar ca inca avem de renuntat la iluziile in care am fost prinsi.
Stiu ca ne e mai usor ca sa ne iubeasca ceilalti, dar chiar e necesar sa experimentam asta? Eu zic ca nu, pentru ca cersind iubire, fara a oferi ceva care sa aibe valoare de adevar, va disparea din viata noastra acea persoana si astfel atragem asupra noastra suferinta.
Se intampla la inceputul experientei noastre, insa cu timpul vom afla detasarea de tot ce e in jurul nostru si vom fi deasupra lor, apoi vom intelege ca aveam nevoie de o asemenea experienta in viata noastra, ori pentru a ne reaminti, ori pentru a invata ceva, pentru a reusi mai tarziu sa ii ajutam pe cei din jur.
Invatand sa te iubesti, inveti sa te cunosti, inveti sa te desoperi, astfel stii cine esti cu adevarat si stii de ce esti in stare sa faci si ceea ce poti oferi celorlalti.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu