Cel care ne raneste

“In prima sa zi in functie, pe cand presedintele Abraham Lincoln se pregatea sa ia cuvantul, un barbat s-a ridicat in picioare. Era un aristocrat bogat. El a spus: “Domnule Lincoln, nu ar trebui sa uiti ca tatal tau obisnuita sa faca pantofi pentru toata familia mea”. Si intregul Senat a inceput sa rada; au crezut ca l-au facut de ras pe Lincoln.

Insa unii oameni sunt facuti dintr-un aluat cu totul si cu totul diferit. Lincoln l-a privit drept in ochi pe barbatul respectiv, apoi a spus: “Sir, stiu ca tatal meu obisnuia sa faca pantofi pentru familia ta si poate ca mai sunt si altii aici pentru care facea acelasi lucru deoarece facea pantofi intr-un fel in care nimeni altcineva nu putea. Era un creator. Pantofii lui nu erau doar pantofi; si-a turnat tot sufletul in ei.

 

Acum, vreau sa te intreb si pe tine, ai cumva vreo nemultumire? Fiindca stiu si eu sa fac pantofi. Daca ai vreo nemultumire, pot sa-ti fac o alta pereche de pantofi. Insa din cate stiu, nimeni nu s-a plans de pantofii tatalui meu. A fost un geniu, un mare creator si sunt mandru de tatal meu”

Intreg Senatul a ramas ca trasnit. Nu puteau sa inteleaga ce fel de barbat este Abraham Lincoln. Era mandru ca tatal lui si-a facut meseria atat de bine incat nicio singura nemultumire nu a fost auzita vreodata.

Aminteste-ti: “Nimeni nu ne poate rani fara consimtamantul nostru.”

“Nu ceea ce ni se intampla ne raneste pe noi. Raspunsul nostru la ceea ce ni se intampla este cel care ne raneste.”

sursa-Garbo.ro