Cine va impartasi cu mine karma mea ???

Lacomia este orbitoare

Cine va impartasi cu mine karma mea ???

Karan s-a nascut sarac. Parintii lui erau saraci. Traiau intr-un mic orasel in suburbiile marelui oras. Nu i-au putut oferi o educatie buna , nici chiar mancare sau haine. Imediat ce a terminat 12 clase, unchiul sau l-a luat in oras. A locuit la unchiul sau, si-a gasit o slujba si a inceput sa castige inca din adolescenta. Era bun muncitor si destul de loial. Sarea chiar si peste pauza de pranz , muncind pentru a-si termina indatoririle.Angajatorul sau l-a placut – un muncitor tacut, si astfel a evoluat in cariera , destul de rapid. Cativa ani mai tarziu, cand ajunsese stabil in cariera si castiga un salariu bun, parintii i-au gasit o fata si l-au insurat. Era fericit cu casatoria aceasta. Sotia lui era o femeie linistita si iubitoare, care ingrijea casa si nu avea pretentii. Se potriveau foarte bine. Toata lumea ii iubea.
Anii au trecut si ei au fost binecuvantati cu trei copiii, doi baieti si o fata. Intre timp, el a avut oportunitatea de a pleca in strainatate, la  o slujba platita mult mai bine decat ce a avusese pana atunci. El si familia lui, s-au stabilit acolo si , din nou, el a evoluat in cariera, rapid. A devenit foarte bogat. In acest rastimp, tatal sau a murit. El a avut grija de mama sa. A investit in pamanturi, cladiri si detinea multe cladiri impreuna cu cel mai bun prieten al sau si partener de afaceri, devenind unul dintre cei mai bogati oameni din oras. O cale contanta de glorie. Era fericit si oamenii erau fericiti cu el.
Cand ajunsese de 55 de ani, a hotarat sa se intoarca acasa si sa se bucure de roadele trudei sale. S-a intors, locuind in orasul sau natal. Isi parasise orasul cu multi ani in urma si se simtea putin instrainat. Dar, banii au atras oameni catre el. Si-a facut multi prieteni. Usor, lingusitorii au inceput sa-i rasfete mintea. A inceput sa aiba discutii cu partenerii sai si incet – incet , a preluat aproape toate companiile numai pentru el. A folosit diverse mijloace pentru a ajunge aici. Devenise complet alt om.
Presiunile partenerilor sai l-au transformat intr-un om de afaceri necrutator. A preluat toate actiunile prin forta, prin amenintari sau , in anumite ocazii, platind contravaloarea lor. Astfel, si-a intarit si mai mult pozitia in oras. A participat la alegeri,  si-a atins si obiectivul politic, astfel. A devenit invincibil. Datorita politicii,  a intrat in multe practici de coruptie, mita si manipularea oponentilor sai. Astfel, un muncitor curat odata, a devenit un muncitor complet corupt si dictatorial. Oamenii aveau mai mult teama de el, decat respect. Era o cale ” fara intoarcere”. Continua sa mearga pe aceasta cale, inconstient si , intr-un fel, neajutorat.
Intr-o zi, in timp ce pleca de la birou, noaptea tarziu, a fost atacat de niste oameni. Avea sofer si garzi de corp. A fost o ambuscada, chiar la iesirea din biroul sau, afara, absolut surprinzatoare. L-au lovit in stomac, i-au rupt clavicula si au fugit. A fost spitalizat imediat. Pierduse mult sange si a fost ingrijit intensiv aproape o saptamana. Incetisor, s-a refacut, dar starea sa i-a infricosat si socat pe cei apropiati. Un lucru era clar – unii oamenii erau atat de afectati de faptele lui, incat ii doreau moartea. Plana o mare amenintare asupra vietii lui.
Cand a iesit din spital si a putut merge singur, cumnatul sau l-a dus la un om sfant. Telul acestuia a fost sa ii calmeze agitata si tulburata sa minte. Sfantul l-a privit si a spus : ” Ai venit cu mainile goale. Vei muri cu mainile goale. Ce ai cucerit ? ” Karan raspunse : ” Am fost un om sarac. Am devenit bogat prin munca mea. Totul este din greu castigat. A trebuit sa-mi asigur avutia pentru familia si copiii mei.” Sfantul a zambit : ” Locul, timpul si spatiul ti s-au petrecut sau le-ai creat tu ? ” Karan spuse :” S-au intamplat. Le-am folosit. ” Sfantul a replicat : ” Bine. Buna intelegere. Dar cum ramane cu actiunile tale , care au ranit atat de multi oameni ? ” Karan a spus : ” A trebuit sa fac tot ceea ce am facut. Mesajul trebuia transmis tare si clar. ” Sfantul : ” Dar cei afectati ? ” Karan a ramas tacut. N-a mai avut raspuns. Sfantul a vorbit din nou : ” Ei au decis sa transmita si ei mesajul lor tare si clar. De aceea suferi acum. Inca o intrebare. Tu esti responsabil de toate faptele tale, chiar daca ai fost indemnat de altii. Corect ? ” Karan incuviinta . ” Atunci spune-mi, cine va imparti cu tine roadele actiunilor tale , pe care le poti foarte bine numi, pacate ?” Karan era vadit tulburat. ” Crezi ca sotia sau copiii tai isi vor asuma impreuna cu tine pacatele tale ? Daca tot ce ai facut a fost pentru ei, ei ar trebui sa imparta cu tine aceasta responsabilitate, corect ? O vor face ?” Karan a inceput sa planga. Sfantul insa il consola : ” Tine minte fiul meu, Mintea inseamna nemultumire. Intelepciunea daruieste satisfactie. Depinde de intelepciunea ta aceasta. Mintea inseamna lacomie. Ea ramane mereu nesatisfacuta. Mereu vrea mai mult. Mai multi bani, mai multa putere, noi pozitii, statut social, mancare, vinuri, femei, control….si asa mai departe. Daca o cari dupa tine, ii vei rani pe altii, ca si pe tine deopotriva. Nimeni nu poate sa sufere cu tine roadele faptelor  tala. Deci, te rog, imparte cu altii si daruirea iti va aduce fericire. Stocarea iti va aduce anxietate. Du-te acasa in pace. ” , spuse  Sfantul,  binecuvantandu-l.
S-a dus acasa si a meditat la vorbele inteleptului. A inteles ca nimeni nu ii va cara povara si nici o va face vreodata. El trebuie sa-si traiasca viata. S-a nascut singur si va muri singur. Tot ce a acumulat, nu va putea lua cu el. A plans indelungat. A impartit o parte din avere oamenilor sarmani din orasul sau. A infiintat scoli fara plata pentru educarea copiiilor saraci. Indiferent de casta si credinta, a daruit mancare tuturor celor ce veneau la el, la orice ora din zi. A iesit din politica , si-a impartit afacerile copiiilor sai si el s-a dedicat caritatii.
Viata ne ofera socuri dure pentru a ne face sa intelegem anumite adevaruri inevitabile. Cei ce le inteleg evolueaza. Cei ce rezista, vor pieri. Aceasta este natura vietii.
Credem sau nu….noi ne scriem propriul destin….
http://mohanjiromania.wordpress.com/