Eşti peste tot în preajma mea… m-am trezit cu tine în braţe, pe
buze, în carne… din cerul gurii mă cotropeşte gustul tău unic şi-n nări
simt, de peste tot invadîndu-mă, aroma ta… aroma tare a unui copac
meridional din care Viaţa extrage mirodeniile cu care compune
BĂRBATUL, aromitor a zbor înalt neîndoit, nesupus, netulburat, a zbor
pur şi simplu…
Mă priveşti din fotografia de pe monitorul calculatorului şi
privirea ta se desprinde fluid să pătrundă adinc în ochii mei care te
beau. Mi-e calm şi mi-e bine. Mi-e TU.
Mă rog să nu-mi treacă niciodată această stare de a fi cu tine fiind tu, să nu trec
niciodată prea împămîntenit în aşteptare, fiindcă doar atunci te pierd în
iluzia care te-mparte între mine şi lume. Te împarte pe tine cel de
neîmpărţit, cel întreg, cel unic - Zeul. Iar mie mi-e bine doar acolo, în
tine-întregul, în locul acela numit cu numele meu, pentru tine părelnic
prea strîmt, pentru mine locul-oglindă care mă rotunjeşte FEMEIE, cum
n-am fost pînă acum şi cum mi-e drag să mă descopăr.
Mă cuibăresc, acolo, în braţele tale şi-ţi spun poveşti despre
visele mele, despre dorul de-a mă smeri sub paşii tăi potecă, sub gestul
tau univers, sub dorinţa ta libertate, sub copilul din tine candoare.
l...]
Îmi beau ceaiul de dimineata şi te-ntreb, rîzînd,cum mă iubeşti?-
parafrazind o întrebare buimacă dintr-o tăcere de-a ta învechită deja.
Şi tu ridici uşor din umeri, aruncîndu-ţi privirea într-o parte într-un gest
copilăros de evidenţă şi-mi răspunzi: “Aşa!”. Iar eu înţeleg că ştiu
răspunsul dintotdeauna.
Exact acesta este răspunsul clar, aşteptat: “Aşa!”.
Descopăr uluită că tu chiar aşa mă iubeşti.
Aşa cum am nevoie ca să mă aflu altfel decît mă ştiam.
Aşa cum am nevoie ca să mă aflu cum mă rîvnesc a fi – FEMEIE.
Autoare: Odette - "Recurs la feminiate"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu